Sudul Europei se va confrunta tot mai mult cu o crestere a temperaturilor, ceea ce va afecta potentialul hidroenergetic, turismul de vara si productia agricola. Roxana Bojariu, climatolog consultat de ONU, avertizeaza, intr-un interviu acordat Green Report si preluat de publicatia Foreign Policy, ca efectele incalzirii globale se resimt deja si in Romania.

Se adeveresc prognozele asupra schimbarii climatice care au starnit controverse in 2007?

Roxana Bojariu: Din pacate, da. Cresterea temperaturilor, frecventa crescuta a valurilor de caldura si a secetelor, insotite uneori de incendii de padure, se pot observa deja in regiunea bazinului mediteranean si a zonelor vecine lui, incluzand si parti ale teritoriului Romaniei – este vorba mai ales despre sudul tarii. Proiectiile viitoare arata ca aceste tendinte observate se vor accentua din ce in ce mai mult.

In volumul II al celui de-al IV-lea Raport al Panelului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) se estimeaza ca resursele de apa se vor diminua mai ales in regiuni din centrul, estul si sudul Europei, procentul cu regiuni europene expuse crescand de la 19%, cat este azi, la 35% spre sfarsitul anilor 2070.

In paralel, populatia europeana afectata de reducerea resurselor de apa se estimeaza ca va creste cu pana la 44 de milioane de persoane, iar debitele raurilor si ale fluviilor vor descreste vara cu pana la 80% in regiunile cele mai afectate. Potentialul hidroelectric al Europei va scadea, in medie, cu 6% pana in anii 2070, iar scaderea va fi mai accentuata in regiunile din jurul bazinului mediteranean – intre 20% si 50%.

Care ar fi cele doua scenarii extreme pentru Romania?

Proiectiile se realizeaza pe baza unor scenarii privind nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera, iar, in cazul Romaniei, problema e complicata de faptul ca trebuie sa luam in calcul efectele locale si regionale complexe, precum prezenta arcului carpatic, vecinatatea Marii Negre etc.

Pe baza a 16 modele climatice, am putut estima ca schimbarea temperaturii lunare pentru teritoriul Romaniei, pentru intervalul 2001-2030, poate atinge o crestere maxima, in luna iulie, de pana la 1,3 ºC fata de intervalul de referinta 1961-1990, in conditiile unui scenariu de crestere moderata a emisiilor la nivel global. Raportat la acelasi interval, proiectiile pentru precipitatii sugereaza posibilitatea reducerii valorilor medii ale acestora in sezonul cald cu pana la 6% pentru intervalul 2001-2030.

Spre ce tip de clima se indreapta Romania?

Daca discutam despre locul climei Romaniei in clasificarea climatica globala, acesta nu se va schimba in raport cu celelalte tipuri climatice. Vom vorbi si peste decenii si chiar sute de ani despre o clima cu un aspect continentalizat, cu patru anotimpuri, dintre care doua de tranzitie. Se vor modifica insa caracteristicile anotimpurilor. Proiectiile ne sugereaza ca valorile medii, minime si maxime ale temperaturii vor creste in toate anotimpurile, mai accentuat vara si iarna.

Experimentele numerice ne sugereaza si ca precipitatiile se vor diminua semnificativ in anotimpul cald. Asta va fi o problema pentru Romania, unde cantitatea cea mai mare de precipitatii cade tocmai in anotimpul cald. Statistica fenomenelor extreme se va schimba si ea. Frecventa si intensitatea valurilor de caldura si ale secetelor vor creste, dar se vor inmulti si episoadele cu precipitatii abundente pe o perioada scurta de timp, raspunzatoare pentru inundatiile rapide.

Credeti ca angajamentul UE de reducere a emisiilor cu 20% pana in 2020 e suficient pentru stoparea fenomenului schimbarilor climatice?

Stiintific vorbind, nu poate fi vorba despre o stopare a schimbarii climatice. Traim deja in plina schimbare a climei, si dioxidul de carbon deja acumulat in atmosfera – la un nivel cu peste 30% mai mare decat cel din epoca preindustriala – va determina efecte in sistemul climatic inca pentru cateva sute de ani de acum inainte, chiar in ipoteza putin probabila ca stopam nivelul emisiilor la valorile de azi.

Tot ce putem face este sa ne adaptam schimbarii climatice deja in curs si sa limitam emisiile astfel incat sa nu intram intr-o bucla accelerata a incalzirii globale, al carei impact sa depaseasca capacitatea noastra de adaptare ca societate si chiar ca specie. Evaluarile expertilor arata ca pentru aceasta ar trebui sa limitam cresterea temperaturii medii globale la cel mult 2 grade Celsius si, asociat, sa nu depasim un nivel al gazelor de sera in echivalent de dioxid de carbon de 450 parti pe milion – concentratia actuala este in jur de 380 parti pe milion.