Primele orașe din România care au fost evaluate prin prisma criteriilor European Energy Award (EEA) sunt Iași, Cluj-Napoca, Alba Iulia și Turda, iar acum este în curs de evaluare Gherla, după cum a spus profesorul universitar Dorin Beu, președintele Romania Green Building Council (RoGBC), filiala Transilvania, în cadrul Conferinței „Smart Cities & Smart Buildings. Soluții moderne pentru clădiri”, organizată de Green Report. 

EEA este un sistem de management și certificare a calității instituit de UE pentru a sprijini autoritățile locale în planificarea și atingerea obiectivelor și măsurilor politicii energetice și de protecție a climei. Sistemul constă într-un proces de îmbunătățire continuă a eficienței energetice, a utilizării energiilor regenerabile și a proceselor de durabilitate.

Potrivit lui Dorin Beu, programul a fost instituit de jos în sus, după un model elvețian, și presupune 79 de criterii prin care se poate evalua dacă un oraș este sustenabil sau nu.

În timp ce orașele din România ajung la maximum 45% (Cluj-Napoca), în alte țări unele localități pot ajunge și la 75%.

Provocările din România

Potrivit profesorului universitar Cătălin Lungu, președintele Rehva, a semnalat o parte dintre problemele cu care se confruntă România în ceea privește eficiența energetică a clădirilor. Lipsa experților și a forței de muncă, lipsa unor măsuri coercitive drastice atunci când legislația nu este respectată, dar și birocrația excesivă stau în calea unor măsuri eficiente în acest domeniu. „Lipsa forței de munca, birocrația excesivă care apare peste tot, digitalizarea întârzie. Fiecare lună contează acum pentru că în PNRR avem jaloane care trebuie îndeplinite. În 2027 poate că o să constatăm că nu am fost capabili să absorbim toate fondurile”, a spus Lungu.

Problema lipsei de forței de muncă a fost întărită și de Dorin Beu, care a atras atenția că este una întâlnită la nivel european. „Este o problema la nivel european: 41% din forța de muncă din domeniul construcțiilor se va pensiona până în 2030”, a spus Beu.

Statul nu oferă exemple de bune practici

Pe de altă parte, statul român nu reușește să construiască clădiri cu adevărat verzi sau care să respecte standardul nZEB – nearly zero energy buildings, devenit obligatoriu. „Noi facem conferinte despre nZEB la Parlament. Exista niște școli făcute cu eforturile unor asociații, dar nu există nicio clădire nZEB făcută de Guvernul României. În alte țări, statul dă un exemplu”, a declarat Beu. Profesorul a spus că următorii ani, standardul va deveni zero energy buildings, fără ca România să îl fi îndeplinit pe cel nZEB.

Schimbarea de generație va aduce inovarea

La rândul său, managerul 4envigo, Andrei Ivan, a spus că o modificare reală se va produce cu schimbarea de generație pentru că tinerii nu vor mai accepta să folosească mașinile și să își petreacă foarte mult pe drum. Dacă orașele nu vor oferi mijloace de transport în comun eficiente sau soluții pentru orașul de 15 minute, vor prefera să se mute acolo unde ele sunt disponibile. „Mediul privat știe să asculte mai bine și să pună omul în centrul atenției. Acești diferențiatori devin obligatorii”, a spus Ivan. El a menționat că administrația pare incapabilă să aibă o viziune pe termen lung și că adoptarea unor măsuri precum construirea de parcări nu face decât să încurajeze și mai mult mersul cu mașina.

Care e impactul pe termen lung?

CEO-ul charger.ro, Iulia Dorobanțu, spune însă că statul român oferă un avantaj prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice, însă deficiențele sunt în evaluarea acestor investiții pe termen lung. Românii sunt interesați de soluții verzi, iar prin programele statului interesul acestora este stârnit și mai mult. „Barierele cele mai mari rămân: care este ROI (return on investment), care e impactul pe termen lung, care e perspectiva?”, a afirmat Doronbanțu. Pe de altă parte, dintre soluțiile pe care charger.ro le oferă, cel mai bine primite sunt stațiile de încărcare pentru mașini electrice, panourile fotovoltaice și apoi soluțiile pentru smart city.

Citește și: AIE: Investițiile în energie verde le depășesc semnificativ în acest an pe cele din combustibili fosili