Green Report a încheiat anul cu ultima conferință din 2025 – „SGR la 2 ani de la implementare” – un eveniment care a arătat că Sistemul de Garanție-Returnare nu mai este doar o infrastructură logistică, ci un motor economic, social și comportamental, cu efecte mult mai mari decât se anticipa la lansarea lui.
La discuții au participat părțile interesate precum reprezentanți ai autorităților, ai sectorului privat, ai industriei băuturilor și ai mediului academic. Printre ei s-a aflat și Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, alături de experți din domeniile reciclării, logisticii și economiei circulare.
Discuțiile s-au desfășurat într-un moment-cheie pentru România: doi ani în care SGR a depășit etapa de testare și a intrat în faza de maturizare, cu impact direct în economie, în obiceiurile de consum și în performanța națională de reducere a deșeurilor.
În deschidere, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rector ASE, a punctat esența succesului SGR: „Reușita acestui proiect dovedește că printr-un parteneriat bine construit putem avea mari rezultate pentru țara noastră. Sistemul de garanție-returnare este o componentă relevantă pentru tranziția către un consum responsabil.”
Mesajul său a fost completat de analiza ASE, care arată că SGR generează un impact economic tot mai vizibil și produce schimbări comportamentale la scară largă.
Din partea Guvernului, viceprim-ministrul Tánczos Barna a transmis un mesaj de prudență strategică: „Sistemul nu trebuie extins în momentul de față. Trebuie lăsat încă câțiva ani să se stabilizeze.”
Declarația vine într-un moment în care discuțiile europene despre PPWR și reutilizare pun presiune pe toate statele membre, iar România trebuie să-și calibreze cu atenție pașii următori.
Impactul SGR devine vizibil: economic, social și comportamental
Unul dintre punctele centrale ale conferinței a fost prezentarea analizei realizate de Academia de Studii Economice.
Studiul arată că SGR a generat în 2024 un impact economic total de 1,49 miliarde lei, prin contribuții directe, indirecte și induse, confirmând rolul sistemului ca motor economic și nu doar ca mecanism de colectare.
Gemma Webb, CEO RetuRO, a vorbit despre această nouă paradigmă:
„Studiul impactului socio-economic oferă o imagine clară asupra modului în care sistemul remodelează economia, comunitățile locale și comportamentele. În primul rând, pentru că transparența este motorul încrederii. În al doilea rând, sistemul a fost construit pentru a oferi beneficii concrete și măsurabile pentru România. Iar în al treilea rând, documentarea acestor efecte poziționează SGR ca un partener semnificativ la nivel european în economia circulară.”
Prezentarea studiului a fost însoțită de date sociologice care arată că SGR generează un „capital comportamental pozitiv”: tinerii reciclează din responsabilitate și rutină, familiile cu copii văd în returnare un act educațional, iar seniorii simt că contribuie activ la comunitate.
Comportamentele durabile se consolidează: scade volumul de deșeuri, crește frecvența returnării și se conturează un nou tipar de consum responsabil.
O infrastructură în transformare, un rol în creștere pentru economie
Speakerii din industrie, retail și mediul academic — au subliniat că SGR nu mai poate fi privit ca un simplu instrument logistic. În doar doi ani, sistemul a devenit:
-
un stimulent economic,
-
o platformă de investiții în logistică și IT,
-
un generator de locuri de muncă,
-
o sursă de beneficii pentru comunități prin reducerea costurilor de salubritate.
Totodată, SGR a început să reducă emisii semnificative de CO₂, să susțină reciclarea internă a materialelor și să aducă un plus de predictibilitate în gestionarea deșeurilor la nivel local.
Studiul prezentat astăzi a fost realizat și explicat de prof. univ. dr. Tănase Stamule, Conf. univ. dr. Cătălina Chirilă Chinie, prof. univ. dr. Adriana Davidescu și lect. univ. dr. Daniela Staicu, echipă care a analizat în profunzime impactul economic și comportamental al SGR și modul în care acesta reconfigurează economia circulară în România.
Ce urmează pentru SGR?
Conferința a arătat clar că România se află într-un moment de tranziție. Sistemul funcționează, are rezultate concrete și o bază solidă de date. Următorii ani vor fi dedicați:
-
consolidării infrastructurii,
-
extinderii accesului în zonele cu deficit de puncte de returnare,
-
îmbunătățirii calității materialelor colectate,
-
pregătirii pentru noile obligații europene din PPWR.
Green Report va reveni în zilele următoare cu analize detaliate despre raportul ASE, efectele economice ale sistemului și principalele direcții discutate în cadrul conferinței.
