Ecosistemul SGR nu mai este doar un instrument de colectare: devine parte integrantă din economia națională, cu efecte asupra producției, muncii, comportamentului de consum și reciclării. Studiul ASE prezentat recent, la conferința dedicată primilor doi ani de SGR, arată un impact real și cuantificabil: 1,49 miliarde lei în 2024, prin contribuții directe, indirecte și induse.
Studiul socio-economic realizat de Academia de Studii Economice arată că Sistemul de Garanție-Returnare a devenit, în numai doi ani, una dintre cele mai puternice intervenții publice din România.
În spatele datelor tehnice – 1,49 miliarde lei impact economic, sute de locuri de muncă, milioane de tone de materiale colectate – se află o schimbare mult mai amplă:
- transformarea comportamentelor,
- consolidarea responsabilității individuale
- și apariția unor beneficii sociale greu de obținut prin alte politici publice.
România trece de la etapa de „implementare logistică” la un model matur de economie circulară, în care SGR devine un catalizator pentru industrii întregi, pentru administrația locală și pentru comunități.
Studiul ASE, realizat de prof. univ. dr. Tănase Stamule, Conf. univ. dr. Cătălina Chirilă Chinie, prof. univ. dr. Adriana Davidescu și lect. univ. dr. Daniela Staicu, oferă cea mai amplă imagine de până acum asupra felului în care SGR reconfigurează România — economic, social și comportamental.
Un impact economic de 1,49 miliarde lei: unde se generează valoarea
Potrivit analizei ASE, anul 2024 marchează „punctul de inflexiune economică” al SGR.
Conf. univ. dr. Cătălina Chirilă Chinie a evidențiat soliditatea concluziilor:„Cifrele sunt foarte bune.”
Aceasta a subliniat că, pentru prima dată, România are o evaluare completă a valorii adăugate generate de un sistem de mediu.
Pentru prima dată, valoarea adăugată generată de sistem este cuantificată complet, incluzând efectele directe, indirecte și induse:
-
677,8 milioane lei contribuție directă – generată de operațiunile curente ale RetuRO: sortare, colectare, logistică, IT, tarife de administrare, investiții în infrastructură;
-
482,4 milioane lei impact indirect – prin achiziții de echipamente, servicii și tehnologie;
-
331,3 milioane lei efect indus – consumul generat din veniturile salariale ale celor care lucrează în SGR și în industriile conexe.
Cumulat, acestea reprezintă 1,49 miliarde lei care intră în economie prin lanțurile de aprovizionare activate de SGR.
De ce este importantă această cifră?
Cifra indică trecerea de la o „obligație de mediu” la un sistem economic autosustenabil, care generează valoare în mod constant.
Prof. univ. dr. Tănase Stamule a subliniat că, deși rezultatele sunt remarcabile, succesul nu trebuie să ducă la concluzii grăbite:
„Deși este o poveste de succes, trebuie să fim foarte atenți să nu dăm senzația că sistemul poate să facă mai mult decât face și să nu creăm supracapacitate de reciclare care să ducă la o tensiune în piață. Oamenii sunt mândri de RetuRO.”
Lanțul valoric al SGR: cine câștigă și cum se redistribuie beneficiile
Studiul ASE explică pentru prima dată proporția în care fiecare verigă economică contribuie și beneficiază de sistem:
1. Producătorii – 79% din valoarea totală
În continuare, prof. univ. dr. Adriana Davidescu a explicat dinamica economică internă a sistemului:
„Producătorii sunt principalul motor economic al SGR.”- impact de 453,7 milioane lei.
Rezultatul confirmă faptul că aproape 80% din valoarea adăugată provine din activitatea acestora – logistică, raportare, servicii suport și tarife de administrare.
Explicația: costurile și serviciile aferente punerii pe piață – logistică, raportare, servicii suport, IT, administrare – generează activitate economică intensă în lanțul de furnizori.
2. Retailul – 12% din impact
Magazinele devin infrastructura de bază a sistemului, asigurând puncte de returnare, spații, personal, mentenanță.
Valoarea generată: 66,9 milioane lei.
3. Reciclarea – 9% din impact
Reciclarea oferă valoare suplimentară prin transformarea materialelor în resurse.
Impact total: 53,4 milioane lei, cu potențial mare de creștere odată cu maturizarea fluxurilor.
Un multiplicator economic notabil
Pentru fiecare 1 leu investit în SGR, se generează 0,57 lei valoare adăugată brută, ceea ce poziționează sistemul printre cele mai eficiente programe de mediu din Europa Centrală și de Est.
Piața muncii: SGR devine angajator național
Datele arată că sistemul a creat, în mod direct, o infrastructură operațională extinsă:
-
793 angajați direcți, împărțiți între sortare, IT, logistică și administrativ;
-
501 angajați în centrele de colectare;
-
99 în sediul central;
-
200 prestatori (transport, manipulare).
Acest tip de angajare este relevant pentru economie deoarece creează locuri de munca stabile într-un sector emergent — economia circulară.
În plus, contribuie la profesionalizarea unor meserii noi: operator de sortare, tehnician logistic, specialist IT în trasabilitate, manager de fluxuri.
Beneficiile de mediu: reducerea emisiilor și stabilizarea reciclării interne
Lect. univ. dr. Daniela Staicu a subliniat una dintre cele mai puțin discutate, dar esențiale dimensiuni ale sistemului: povara pe care SGR o ridică de pe umerii administrațiilor locale.
„Dacă această cantitate de deșeuri ar fi fost gestionată de primării, costurile de colectare și depozitare ar fi fost mult mai mari.”
Cifra evidențiază nu doar avantajul climatic, ci și pe cel financiar: SGR devine un mecanism de economisire bugetară consistentă la nivel național.
Impactul de mediu este la fel de puternic. Doar în perioada ianuarie–august 2025, sistemul a generat:
-
310 milioane kg CO₂ evitate prin reciclarea plasticului, sticlei și metalului,
-
un volum echivalent cu 1,1–2,7 milioane de copaci necesari pentru absorbția aceleiași cantități de emisii,
-
aproximativ 400 milioane lei costuri evitate la salubritatea publică, prin reducerea volumului de deșeuri municipale care ar fi ajuns în sistemele locale de colectare și depozitare.
Aceste rezultate reprezintă doar o parte din impactul total al SGR în cei doi ani de funcționare.
Ritmul lor arată o tendință clară: crește constant proporția de materiale reciclate intern, consolidând o infrastructură esențială pentru securitatea resurselor și pentru tranziția către o economie circulară reală în România.
Schimbare comportamentală la scară națională: România adoptă o nouă rutină
SGR funcționează și ca politică de schimbare socială, nu doar ca instrument logistic.
Studiul arată că motivațiile consumatorilor se împart în trei categorii:
1. Motivații financiare
Recuperarea garanției acționează ca un impuls comportamental care reduce amânarea și crește consecvența.
2. Motivații normative și identitare
Oamenii încep să se perceapă ca „responsabili”, „parte din soluție”, „exemplu pentru copil”.
3. Beneficii psihologice
Ordine în casă, reducerea anxietății ecologice, sentimentul de apartenență.
Familille cu copii: SGR ca instrument educațional
Acesta este segmentul cu cel mai puternic efect transformator:
-
97% consideră returnarea un exemplu pozitiv pentru copii;
-
94% o văd drept o lecție de responsabilitate;
-
81% simt mai multă ordine și predictibilitate în gospodărie;
-
86% reduc volumul de deșeuri;
-
după SGR, 89% sortează „mai atent” sau „mult mai atent”.
SGR devine, în acest caz, un ritual educațional intergenerațional, rar întâlnit în alte politici publice de mediu.
Tinerii: responsabilitate și rutină
-
94% returnează pentru bani;
-
93% pentru mediu;
-
90% folosesc automatele din magazine.
Tinerii folosesc sistemul mai des, mai rapid și cu o structură comportamentală stabilă: depozitare acasă, vizite regulate, organizare spontană.
Persoanele vulnerabile: SGR ca mecanism de incluziune economică
Acesta este un capitol extrem de important, adesea ignorat în discuțiile despre SGR.
Ce arată datele?
-
100% returnează ambalaje regulat;
-
venitul mediu lunar din SGR: 518 lei;
-
89% folosesc banii pentru alimente;
-
82% spun că regulile sistemului sunt „ușor de înțeles”;
-
93% se simt valorizați;
-
88% simt că sunt utili comunității;
-
înainte de SGR, 51% trăiau din activități ocazionale; acum au un flux financiar stabil.
Este unul dintre puținele programe publice care generează simultan: venit, demnitate, stabilitate și recunoaștere socială.
În drum spre maturitate: mizele majore ale următorilor ani
Deși studiul ASE confirmă că SGR funcționează deja ca un sistem robust și cu impact real, România se află încă în drum spre maturitatea deplină a mecanismului.
Următoarea etapă nu mai ține doar de colectare, ci de consolidarea unui ecosistem circular funcțional, capabil să susțină performanța pe termen lung.
În următorii ani, prioritățile sunt clare:
- consolidarea rețelei de centre de colectare și sortare,
- creșterea calității materialelor recuperate,
- adaptarea la noile cerințe europene din PPWR,
- extinderea punctelor de returnare în zone insuficient acoperite,
- precum și profesionalizarea forței de muncă și digitalizarea fluxurilor operaționale.
România deține deja unul dintre cele mai eficiente sisteme de garanție-returnare din Europa Centrală.
Însă adevărata miză este păstrarea ritmului și transformarea SGR într-o infrastructură durabilă, predictibilă și scalabilă pentru următoarele decenii.
