Reducerea emisiilor de metan devine o miză strategică pentru România, în contextul noului Regulament UE și al rolului său major în sectorul gazelor naturale.
Metanul este unul dintre cei mai puternici factori ai încălzirii globale, iar Uniunea Europeană accelerează măsurile de reducere a acestuia.
Pentru România, cel mai mare producător de gaze naturale din Uniune, aplicarea noului Regulament european privind emisiile de metan presupune o schimbare de paradigmă, de la estimări teoretice la măsurători precise și politici bazate pe date reale.
Metanul, prioritate climatică la nivel european
Metanul este al doilea cel mai important gaz cu efect de seră, după dioxidul de carbon.
Pe termen scurt, el are un potențial de încălzire de aproape 80 de ori mai mare decât CO2.
Conform evaluărilor internaționale, metanul este responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea globală actuală.
Reducerea rapidă a acestor emisii este considerată una dintre cele mai eficiente măsuri climatice disponibile în prezent.
Spre deosebire de dioxidul de carbon, metanul rămâne în atmosferă aproximativ 12 ani.
Acest interval scurt face ca reducerea emisiilor să aibă efecte climatice vizibile chiar în acest deceniu.
Din acest motiv, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul (UE) 2024/1787 privind reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic, care vizează petrolul, gazele naturale și cărbunele.
Noul cadru legislativ impune statelor membre să renunțe la estimări generale și să implementeze sisteme riguroase de monitorizare, detectare, raportare și reducere a emisiilor reale.
Pentru România, cu o industrie energetică veche și extinsă, această tranziție are implicații instituționale, economice și tehnologice majore.
Masa rotundă de la ASE București
Aceste provocări au fost analizate recent, în cadrul unei mese rotunde organizate la Academia de Studii Economice din București.
Evenimentul a reunit experți ai Comisiei Europene, ai Agenției Internaționale pentru Energie, reprezentanți ai Guvernului, autorităților competente, industriei energetice și societății civile.
Discuțiile au avut loc în cadrul proiectului european „Implementarea Regulamentului UE privind emisiile de metan (I-MER) în România și Cehia”, coordonat de ASE București, prin Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine.
De la date incerte la măsurători reale
Unul dintre mesajele centrale ale evenimentului a fost nevoia de date solide pentru aplicarea eficientă a Regulamentului.
În multe state membre, inclusiv în România, capacitatea instituțională este limitată, iar resursele pentru monitorizare sunt insuficiente.
„Este esențial să existe date corecte și colaborare între toți actorii implicați”, a subliniat Corina Murafa, expert în energie, lider de proiect în cadrul ASE.
Potrivit acesteia, implementarea regulamentului presupune atât capacitate administrativă, cât și o înțelegere corectă a datelor de către autorități, investitori și societatea civilă.
Beneficii economice și de mediu
Experții internaționali prezenți la masă au atras atenția că reducerea emisiilor de metan nu este doar o obligație climatică, ci și o oportunitate economică.
Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că multe măsuri sunt fezabile tehnic și profitabile financiar.
Programele de detectare și reparare a scurgerilor de gaze, cunoscute sub denumirea LDAR, sau instalarea unităților de recuperare a vaporilor pot genera rate foarte ridicate de rentabilitate.
În anumite condiții, acestea pot ajunge între 150% și 300%, în funcție de prețul gazului și de infrastructura existentă.
Aproape 30% din emisiile de metan ale industriei pot fi reduse prin măsuri cu o rată de rentabilitate de peste 25%, demonstrând că reducerea pierderilor de gaz aduce beneficii directe operatorilor și economiei.
Responsabilitatea industriei din România
Autoritățile naționale au arătat că reducerea emisiilor de metan reprezintă o prioritate pentru sectorul energetic.
România are o responsabilitate semnificativă în acest proces, având în vedere experiența sa istorică în domeniul petrolului și gazelor.
În prezent, România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și al treilea producător de petrol.
În acest context, aplicarea corectă a Regulamentului privind metanul este văzută ca un element-cheie pentru o tranziție energetică echitabilă și pentru protejarea intereselor cetățenilor.
Participanții au subliniat însă necesitatea unui calendar realist de implementare, care să evite o povară disproporționată asupra industriei și să nu descurajeze investițiile viitoare în sectorul energetic.
Tehnologie, cooperare și transparență
Un alt punct esențial al discuțiilor a fost integrarea tehnologiilor moderne în procesul de monitorizare.
Datele satelitare, măsurătorile directe la fața locului și programele LDAR trebuie corelate pentru a oferi o imagine reală a emisiilor de metan.
„Construim instrumente concrete pentru aplicarea regulamentului”, a declarat Cristian Bușu, prorector al ASE, subliniind importanța cooperării dintre autorități, mediul academic, industrie și organizațiile de mediu.
Participanții au evidențiat și importanța unei abordări proactive și transparente, care să transforme obligațiile europene într-o oportunitate de creștere a eficienței energetice și de reducere a pierderilor economice.
Recomandări pentru implementarea Regulamentului
În final, discuțiile au fost sintetizate în câteva direcții-cheie pentru implementarea eficientă a Regulamentului UE privind metanul în România:
1. Construirea unui cadru național clar pentru implementarea prevederilor Regulamentului – este necesară definirea responsabilităților privind inspecțiile, sancțiunile, monitorizarea și raportarea.
2. Integrarea tehnologiilor moderne în monitorizare – datele satelitare, măsurătorile directe și programele LDAR trebuie armonizate pentru a crea o mai bună acuratețe a datelor și o imagine reală a emisiilor.
3. Colaborare strânsă între toate părțile implicate – implementarea cu succes a Regulamentului depinde de cooperarea strânsă între autorități, operatori, ONG-uri, instituții academice, experți internaționali și cercetarea românească.
4. Importanța unei abordări proactive și transparente – reducerea metanului nu este doar o obligație europeană, ci și o oportunitate pentru creșterea eficienței energetice și reducerea pierderilor economice.
Despre proiectul I-MER
Proiectul „Implementarea Regulamentului UE privind emisiile de metan (I-MER) în România și Cehia” este coordonat de ASE București, în parteneriat cu institute de cercetare și organizații de mediu din Germania și Cehia.
Scopul său este sprijinirea autorităților, operatorilor și societății civile prin analize tehnice, formare, ghiduri practice și facilitarea dialogului între actorii implicați.
CITIȚI ȘI:
Studiu: Creșterea prețului energiei generează investiții în eficiența energetică
România riscă penalități de un miliard de euro pentru cărbune
România, între promisiuni climatice la Bruxelles și necesitatea unei tranziții echitabile
