În perioada 18–20 noiembrie, în oraşul Paris, a avut loc reuniunea Grupul de lucru OCDE pentru productivitatea resurselor și deșeuri (WPRPW). România a fost reprezentată de către secretarul de stat Raul Pop şi de secretarul general Avram Alexandru.
Potrivit surselor oficiale, tema centrală a participării României a vizat consolidarea angajamentelor privind economia circulară, responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) şi introducerea practicilor de reutilizare pentru ambalaje din plastic.
România este candidată la aderarea la OECD, proces formalizat prin „Roadmap for the Accession Process of Romania”, adoptată în iunie 2022.
Participarea la reuniunea WPRPW reprezintă un element concret în acest proces: implicare directă în comitete tehnice, alinierea la standarde ale guvernanţei şi politici internaţionale de mediu.
Ce a prezentat România
În intervenţia sa, delegaţia română a subliniat:
- evoluţia în implementarea schemelor de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR) pentru ambalaje, cu accent pe colaborarea dintre autorităţile publice, operatori economici şi mediul privat;
- modelele de reutilizare a ambalajelor din plastic şi barierele economice şi logistice în utilizarea produselor din plastic de unică folosinţă;
- fluxurile de deşeuri transfrontaliere, inclusiv alinierea la modificările convenţiei Basel Convention privind transportul deşeurilor şi schimbările legislative conexe.
Unul dintre obiectivele majore din recomandările OCDE îl reprezintă închiderea depozitelor municipale de deșeuri care nu respectă standardele europene.
Pentru șase astfel de depozite, Administrația Fondului de Mediu (AFM) va implementa direct lucrările de închidere și reabilitare ecologică, utilizând finanțare din fonduri europene.
AFM a identificat finanțarea necesară și a elaborat calendarul național de închidere, transmis oficial atât Comisiei Europene, cât și Secretariatului OCDE.
România demonstrează astfel măsuri ferme și consecvente pentru a închide ultimele depozite neconforme și pentru a încheia acest capitol de moștenire, în deplină concordanță cu așteptările Uniunii Europene și OCDE.
Un alt progres major îl reprezintă dezvoltarea de către AFM a Sistemului Informatic de Asigurare a Trasabilității Deșeurilor (SIATD) – o platformă națională online pentru urmărirea fluxurilor de deșeuri.
Inițial, aplicația era dedicată deșeurilor de ambalaje. Însă, în prezent include și un modul pentru deșeurile municipale, funcțional din acest an.
Din ianuarie 2026, utilizarea SIATD va deveni obligatorie pentru toți operatorii de salubritate.
Începând cu 2027, doar deșeurile municipale raportate în SIATD vor fi luate în considerare pentru țintele de reducere a depozitării la groapă.
Până în februarie 2028, setul complet de date pentru anul 2027 va fi publicat, asigurând transparență, integritate și comparabilitate în raportarea națională.
România a realizat astfel progrese semnificative și măsurabile în alinierea la instrumentele juridice ale OCDE privind managementul deșeurilor, anunță Administrația Fondului pentru Mediu.
Provocări şi perspective pentru România
Din analiza situaţiei naţionale rezultă câteva provocări:
- Conform strategiilor europene, România se situează încă în spatele mediei UE la rata de reciclare a deşeurilor municipale şi la utilizarea materialelor secundare.
- Implementarea infrastructurii de colectare separată şi modernizarea sistemelor de gestionare a deşeurilor rămân priorităţi.
- Procesul de aliniere la standardele OECD implică o intensificare a colaborării internaţionale, schimbului de bune practici şi monitorizării transparente.
Participarea României la reuniunea WPRPW a OECD transmite un mesaj clar:
ţara îşi asumă responsabilitatea de a face progrese concrete în domeniul economiei circulare şi al gestionării deşeurilor.
Pentru a transforma aceste angajamente în rezultate măsurabile, este esenţială continuarea reformelor interne, consolidarea instituţională şi utilizarea experienţei internaţionale.
