Parchetul General a lansat operațiunea „Jupiter 4” în Maramureș și Bistrița-Năsăud, vizând angajați silvici implicați în furturi de arbori, în timp ce Uniunea Europeană ar putea reduce ambiția climatică pentru 2040, înaintea summitului COP30 din Brazilia. Transelectrica introduce recompense pentru reducerea consumului de energie, iar în București, spațiile verzi din Sectorul 5 continuă să dispară sub utilajele Primăriei. Tot în Capitală, iubitorii de natură sunt invitați la un tur ghidat prin Pădurea Băneasa, iar la Bruxelles, Comisia Europeană propune o nouă Politică Agricolă Comună cu mai puțină birocrație pentru fermele mici și ecologice. Un studiu avertizează că jumătate din populația urbană trăiește în zone cu risc termic ridicat, iar proiectele de infrastructură au un număr redus de ecoducte care protejează fauna sălbatică pe autostrăzile României.
1. Procurorii investighează tăieri ilegale și furturi de arbori în Maramureș și Bistrița-Năsăud, în două dosare ce implică angajați silvici. Parchetul General a desfășurat marți, 4 noiembrie, operațiunea „Jupiter 4”, care include 16 percheziții și 13 mandate de aducere în cele două județe. În alte două dosare, ancheta vizează tăieri ilegale la Ocolul Silvic Alpina Borșa și în Parcul Natural Munții Maramureșului, potrivit Știrile Protv.
2. Uniunea Europeană ar putea relaxa ținta climatică pentru 2040, potrivit unui acord preliminar discutat înaintea summitului COP30 din Brazilia. După 16 ore de negocieri, miniștrii climatici europeni au convenit o reducere de 90% a emisiilor față de nivelul din 1990. Proiectul prevede însă concesii, inclusiv posibilitatea achiziționării de credite de carbon străine pentru acoperirea a 5% din obiectiv, anunță Mediafax.
3. Transelectrica va recompensa actorii de pe piața spot care își reduc consumul în orele cu producție scăzută de energie. Măsura urmărește echilibrarea rețelei și integrarea producției regenerabile, însă costurile vor fi suportate de toți consumatorii. Strategia presupune ca cererea să urmeze producția, reducând presiunea pe rețele, însă aplicarea ei rămâne dificilă chiar și la nivel casnic, transmite Profitro.
4. Spațiul verde din Sectorul 5 se micșorează constant, sub utilajele Primăriei, care continuă demolarea grădinilor și tăierea arborilor. Deși a fost amendată de Garda de Mediu și Poliția Locală a Capitalei, instituția continuă lucrările pentru extinderea parcărilor. Sectorul 5 rămâne printre cele mai deficitare zone din București la capitolul spațiu verde, cu 91 de arbori tăiați în ultimii doi ani. Mai multe detalii în articolul de la Green Report.
5. Asociația Parcul Natural București organizează pe 8 noiembrie un tur ghidat în Pădurea Băneasa, cel mai mare spațiu verde al Capitalei. Explorarea, dedicată iubitorilor de natură și istorie, începe la ora 11:00, cu punct de întâlnire pe Strada Vadul Moldovei 4. Cu o suprafață de 1.260 de hectare, pădurea este un tezaur natural și istoric, de la Codrii Vlăsiei și bătăliile lui Vlad Țepeș, la primul zbor al lui Aurel Vlaicu, potrivit Buletin de București.
6. Comisia Europeană propune o nouă Politică Agricolă Comună (PAC) după 2027, cu reguli mai simple pentru fermele mici și ecologice. Noua perioadă, 2028-2034, va facilita accesul la subvențiile APIA și va reduce birocrația pentru agricultorii europeni. PAC rămâne o prioritate bugetară a Uniunii Europene, sprijinind producția alimentară, sustenabilitatea și reziliența agriculturii, transmite AgroInfo.
7. Un studiu recent arată că cel puțin 40-50% din populația urbană a României trăiește în zone cu risc termic mare sau foarte mare. În orașele din sud, precum București, Craiova și Galați, proporția depășește 50%, temperaturile urmând să treacă frecvent de 40°C. Autorii studiului avertizează că, deși există inițiative locale – clădiri verzi, parcuri noi, plantări și puncte de răcorire, acestea rămân izolate. Strategiile coerente de adaptare la schimbările climatice și soluțiile bazate pe natură sunt încă la început în marile orașe românești, scrie Libertatea.
8. Doar câteva ecoducte au fost construite în ultimii ani pe autostrăzile din România, deși țara are o faună bogată. Privite inițial cu scepticism, „tunelurile pentru urși” sunt acum tot mai frecvente în proiectele de infrastructură rutieră. Aceste pasaje verzi permit traversarea animalelor și stabilizează terenurile din zonele naturale protejate. Chiar dacă nu sunt monitorizate constant, ecoductele sunt considerate eficiente în reducerea impactului autostrăzilor asupra mediului. Detalii suplimentare în articolul de la Adevărul.
