Companiile avertizează că România riscă să piardă investiții fără legislație stabilă. În timp ce Germania pregătește 9.040 kilometri de conducte pentru hidrogen, investitorii cer un cadru predictibil la București.
Hidrogenul este considerat o soluție crucială pentru reducerea emisiilor în industrie și transporturi.
Totuși, mediul privat atrage atenția că investițiile depind de existența unui cadru legislativ clar și aplicabil.
La masa rotundă „Hidrogenul verde – producție și utilizare în industrie și transport”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), companiile au subliniat riscul ca România să piardă capitalul disponibil dacă nu asigură stabilitate legislativă.
Hidrogenul, șansa unei tranziții accelerate
Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a deschis dezbaterile subliniind rolul acestei tehnologii pentru tranziția verde.
„Poate oferi cheia către decarbonizarea industriei și transportului, principalele surse de poluare”, a declarat el.
Reprezentanții companiilor au insistat că legislația este decisivă pentru viitoarele investiții. Legea hidrogenului creează un cadru de bază, dar aplicarea întârzie.
„Dorim să facem investiții concrete în România datorită acestei legi. Dacă nu există suficientă voință pentru a o aplica, investițiile se vor duce către alt sector”, a declarat Alexandru Floriștean, reprezentant Hy24 Partners, fond dedicat hidrogenului.
El a amintit că Pactul Verde European a susținut deja investiții majore pentru reducerea emisiilor.
Un exemplu este prima fabrică de oțel ecologic, aflată în construcție în nordul Suediei. Acest model arată că legislația clară și sprijinul public pot mobiliza capital privat pentru proiecte ambițioase.
Poziția oficialilor români și moldoveni
Autoritățile au transmis sprijin pentru dezvoltarea sectorului, însă în ritmuri și cu viziuni diferite.
Din partea Ministerului Energiei, secretarul de stat Cristian Bușoi a subliniat rolul strategic al hidrogenului.
„Este menționat în Planul Național Integrat Energie-Climă nu doar ca transportator de energie, ci și ca element-cheie al securității energetice. Poate fi singura soluție pentru sectoare greu de decarbonizat, precum siderurgia”, a spus acesta.
Bușoi a adăugat că investițiile în hidrogen pot contribui la atingerea obiectivelor climatice, dar și la crearea de locuri de muncă.
Argumentul a fost primit favorabil de mediul privat, care a amintit însă că legislația trebuie aplicată concret, nu doar declarată.
Republica Moldova abordează o strategie mai prudentă. Secretarul de stat Cristina Pereteatcu a arătat că guvernul de la Chișinău analizează opțiunea utilizării hidrogenului după 2030.
„Deși nu este planificată nicio strategie pentru dezvoltarea energiei pe bază de hidrogen, folosirea acestuia este luată în considerare după anul 2030”, a explicat ea.
Obiectivele vizează:
- creșterea securității energetice;
- sprijinirea integrării surselor regenerabile;
- reducerea emisiilor din transporturi;
Moldova intenționează să integreze tehnologia în Inițiativa Coridorului Vertical, proiect care va transporta gaze naturale dinspre sudul Europei către nord.
Infrastructura va conecta terminalele din Grecia și Turcia cu rețelele Uniunii Europene, Republicii Moldova și Ucrainei.
Strategia Germaniei pentru hidrogen
Un exemplu concret de bune practici a venit din partea lui Manuel Löw, reprezentant al agenției federale Deutsche Energie-Agentur.
Strategia Germaniei pentru dezvoltarea hidrogenului are o abordare integrată și acoperă transporturile, stocarea și distribuția energiei, dar și educația, cercetarea și inovarea.
Planul federal urmărește reducerea emisiilor prin introducerea unor obligații clare.
Distribuitorii de motorină și benzină sunt obligați să crească treptat proporția de combustibili regenerabili, ceea ce stimulează cererea de hidrogen verde.
Strategia prevede dezvoltarea unei rețele de transport de 9.040 kilometri de conducte până în 2032, dintre care 56% vor fi conversii din infrastructura de gaze naturale existentă.
Această rețea este parte a „Hydrogen Core Network”, proiect aprobat deja de autoritatea germană de reglementare.
Obiectivele Berlinului sunt ambițioase. Până în 2030, Germania vizează instalarea a 10 gigawați de capacitate de electroliză pentru producția internă de hidrogen verde.
Totodată, cererea estimată pentru acel an este între 95 și 130 terawați-oră, dintre care cel puțin jumătate va fi acoperită prin importuri.
Pentru accelerarea proiectelor, guvernul federal a adoptat „Hydrogen Acceleration Act”, care simplifică procedurile de autorizare și planificare.
Modelul german arată cum legislația și strategia națională pot mobiliza capital privat.
Statul creează infrastructura și reglementările, iar companiile vin cu investiții.
Pentru România, unde legea hidrogenului există dar aplicarea întârzie, contrastul cu Germania subliniază nevoia unui cadru predictibil.
Interesul companiilor germane pentru România și Republica Moldova
Masa rotundă a făcut parte dintr-o delegație de afaceri organizată de AHK România la București, între 8 și 12 septembrie.
Evenimentul a fost sprijinit financiar de Ministerul Economiei și Energiei din Germania și a reunit reprezentanți ai ministerelor, organizații de tip think tank, diplomați și companii interesate de cooperare.
Printre firmele germane participante s-au numărat Siemens Energy AG, THOST Projektmanagement GmbH, Fichtner GmbH & Co. KG, Econtech-Theiss GmbH și Ostermeier H2ydrogen Solutions GmbH.
Acestea și-au exprimat interesul de a identifica parteneri locali și de a extinde utilizarea tehnologiilor avansate de hidrogen în regiune.
În cadrul întâlnirilor bilaterale, reprezentanții companiilor germane au discutat cu omologii români și moldoveni despre posibile proiecte comune.
Obiectivul lor este dezvoltarea pieței de hidrogen la scară mai largă, cu aplicabilitate în industrie și în sectorul transporturilor.
Prezența unor actori importanți, precum Siemens Energy sau Fichtner, arată că România și Republica Moldova se află pe radarul investitorilor germani.
Pentru aceștia, stabilitatea legislativă și predictibilitatea politicilor publice rămân însă condiții esențiale pentru a transforma interesul în investiții concrete.
CITIȚI ȘI:
Stocarea carbonului: soluție salvatoare sau iluzie costisitoare?
Petrom construiește două fabrici de hidrogen verde, de 55 MW
