In acest articol ne concentram asupra proceselor de compostare dinamice, ideale pentru administrarea deseurilor organice la nivel local sau in ograda proprie.
Text de Alex Bara
Compostul se obtine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleava, resturi de buruieni si de leguminoase, nutreturi depreciate) la care se pot adauga substante minerale (var, cenusa etc.). Compostul aerob/rapid sau vermicompostul esta una dintre cele mai benefice activitati pentru mediu ce se poate face in propria gospodarie.
Compostare aeroba in ograda
Necesarul pentru acest gen de compostare se reduce la:
– un spatiu ferit de vant, umezeala, expus soarelui, care sa permita fermentarea si in timpul iernii.
– un recipient de aproximativ 250 l, cu tuburi de ciculatie a aerului, malaxor ce se pot produce din plastic 100% reciclat (100-200 euro).
– o proportie de 3:1 resturi vegetale din bucatarie si deseuri de gradina, deci o combinatie de nitrogen, oxigen, umiditate, micoorgranisme.
Ce mai presupune
Timpul de compostare: 6-12 luni, in functie de maruntire, conditiile climaterice, umezeala, anihilarea rozatoarelor, mixul de compost si frecventa de intoarcere a deseurilor maruntite.
Temperatura creata de fermentare 40-55 °C trebuie conservata pentru anihilarea patogenilor si grabirea procesului.
Necesita aerare si intoarcere frecventa, iar procesul poate continua si iarna, insa se va incetini si eventual se va stopa odata cu inghetarea gramezii de deseuri.
Adaosul de microorgansime este esential pentru initierea si accelerarea procesului
Compostorul rapid
Spre deosebire de compostare aeroba, compostarea rapida presupune maruntirea deseurilor si procesarea acestora in recipiente care accelereaza procesul de compostare.
– Necesarul pentru acest gen de compostare se reduce la:
– Spatiu dedicat pentru vasul de compostare rapida;
– Proportie 1:1 resturi vegetale din bucatarie si deseuri de gradina;
– Aditiv pentru rezultate microbiologice optime;
– Monitorizare proces si amestecare mai putin frecvente;
– Consum redus de electricitate doar in primele 15 zile de procesare.
Nefiind necesara aerarea si intoarcerea, timpul de compostare este redus la doar 2,5 luni, iar maturarea are loc prin depozitare timp de 1-2 luni.
Vermicompostul
Necesita recipiente de lemn nearomatic sau plastic aerisit si un timpul de compostare: 2-3 luni. Recipientul se poate inlocui si cu o groapa nu mai adanca de 0,30 m, placata cu lemn si acoperita cu pamant.
Ce presupune
– viermi rosi (Eisenia Foetida, Lumbricus rubellus) sau rame care descompun si se hranesc cu deseurile organice;
– baza/asternut pentru recipiente se pot face din ziare rupte (hartie nelucioasa), hartie de PC, sau carton, frunze, paie, fan macinat; rumegus; compost vechi sau balegar uscat;
– baza/asternut trebuie sa invaluie deseurile;
– maruntirea deseurilor optionala, intuneric, umezeala controlata, izolare impotriva frigului, recipient de lemn/plastic cu aerisire;
– mentinerea intunericului si a temperaturii de supravietuire a viermilor 5-27 °C;
– umezeala constanta (pH 6,5);
– incarcare graduala cu deseuri pentru a permite digerarea acestora.
Regula de baza este sa se asigure 0,09290304 m2 suprafata/0,45359237 kg deseu in recipient. Iar, in general, 4.046 m2 de pamant contin aproximativ 500.000 viermi de pamant, care pot recicla pana la 5 tone de sol pe an. De asemenea, este nevoie de aproximativ 0,91 kg de viermi de pamant (aproximativ 2.000 bucati) pentru a recicla 0,45 kg de deseuri in 24 ore (spatiu: 0,028 metri in recipient /500 viermi/rame).
Exista o serie de substante ajutatoare, auxiliare, care pot imbunatati simtitor putrezirea si calitatea compostului. Acestea sunt: fecale ale diferitelor animale, compostul din arbori, pamant lutos, praf de argila, praf din roca primara, calciu de alge, faina de sange, faina si rumegus din coarne.
Beneficiile compostarii/vermicompostarii
Mirosuri necontrolate sunt minore, fiind determinate de raportul dintre deseuri menajere si cele din gradina la compostare, in timp ce la vermicompostare aceste sunt practic nule.
Dispozitivele pot fi amplasate in ograda proprie, contribuind la reducerea depozitarii finale la groapa de gunoi municipala si reducand costurile cu adminstrarea deseurilor.
In ceea ce priveste humusul rezultat, acesta are urmatoarele proprietati:
– Imbunatateste structura solului (capacitatea de retinere a apei, fertilitate, porozitate)
– Anihileaza si previne bolile de cultura si reaparitia buruienilor
– Reduce nevoia de pesticide si ferilizatori artificiali
– Patogenii sunt omorati
– Strat protector pentru rasaduri noi
– Faciliteaza horticultura organica
– Reduce necesitatea aratului si plivitului
– Ajuta la stabilizarea solului si reducerea eroziunii
– Prin retinerea apei ajuta la economisirea acesteia
– Reduce factura de eliminare finala a deseurilor
– C&V contribuie la redirectionarea a aproximativ 333 kg deseuri/familie de la eliminarea finala la gropile de gunoi si la reducerea costurilor de administrare a deseurilor
– Programele de C&V sunt de succes si eficiente financiar
– C&V reduc poluarea aerului, apei si solului
– Programele educationale cu C&V sunt extrem de practice si benefice pentru responsabilitatea comunitatilor
– Reducerea emisiilor de CO2 din gropile de gunoi
– Nu exista emisii de amoniu sau compusi organici volatili
– UE acorda sprijin pentru dezvoltarea rurala prin intermediul FEDEAR.
Avantajele compost
Metoda naturala de reciclare a resturilor organice in humus valoros
Pentru sol, produsul finit este: nutritiv, restaurator, stabilizator, mentine PH-ul potrivit, racoreste suprafata, ajuta la reducerea eroziunii
Producerea humusului dureaza 6-8 saptamani
Avantajele vermicompost
Multiplicare rapida a viermilor/ramelor
Se hranesc cu aproape orice organic/in descompunere si in dimensiuni mici
1 kg deseuri mancate de 1 kg de rame produc aproximativ 0,5 ramasite-compost in 24 de ore
Intretinere minora si proces fara mirosuri
Sporeste sanatatea/gustul plantelor si culturilor
Potential de reducere a 30%-50% din deseurilor din gospodarie
C vs V
Humusul este temeiul pentru fertilitatea durabila a solului (humusul depoziteaza substante nutritive si le pregateste pentru plante; asigura aerarea pamantului prin pastrarea in orificii; ofera mediul ideal pentru dezvoltarea radacinilor). Insa exista diferente intre cele doua mijloace de procesare:
V cale sigura de obtinere a unui compost de calitate
C/V sensibile la paraziti
C/V sensibile la tratamente primite de animale/plantele (insecticide, erbicide) de la care provin deseurile
Valoarea nutritiva a V este superioara C de gradina
Daca substante otravitoare ajung in deseurile de C, produsul final va fi otravitor si ajunge in hrana. In cazul V
otravurile vor anihila viermi inchizand lantul trofic
Mixul de carbon-nitrogen nu este necesar pentru V
Punctele slable ale ambelor modalitati de procesare sunt legate de piata limitata pentru compost compensata de autoconsum, reducerea volumului de deseuri este concurata de comoditatea gropii de gunoi sau de incinerare precum si tentatia unor productii agricole rapide nesanatoase.
Din concret:
Conform unui studiu de caz realizat pe variate comunitati din America de Nord in care au fost implementate programe de subventionare a compostarii in gospodarii (1994-1998) arata ca municipalitatile au atins intre 70% si 80% reduceri in administrarea deseurilor per tona compostata.
Este evident ca Romania este la nivel de pionierat, si lipsa unei politici de stimulare concreta a compostului in gospodarii constrange la actiuni restranse, dar laudabile care vorbesc de la sine (proiectului-pilot APM Botosani „Sensibilizarea ecoscolilor din Botosani in domeniul compostarii”). In rest, mai avem de produs mult pamant si nu cu scop imobiliar…
