Guvernul transferă peste 500 de proiecte de apă, canalizare și deșeuri, aflate în risc major de blocare în PNRR, către Administrația Fondului pentru Mediu. Măsura vizează investițiile cu un progres fizic de până la 30% și urmărește evitarea pierderii fondurilor europene și a lucrărilor deja executate.
Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență care schimbă radical traseul a sute de proiecte locale începute prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Din cauza întârzierilor acumulate în fazele de proiectare, avizare și achiziție, peste 500 de investiții în infrastructura de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor nu mai au nicio șansă să fie finalizate până în 2026, termenul limită impus de Comisia Europeană.
Pentru a evita pierderea finanțării, proiectele cu un progres fizic de până la 30% vor fi preluate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), care va deveni noua sursă de finanțare și implementare.
Decizia schimbă fundamental arhitectura finanțărilor din PNRR și, în paralel, redesenează direcția de investiții a AFM.
Aceasta trece de la programe individuale de tip voucher la proiecte structurale, cu impact direct asupra comunităților.
Proiectele sub 30% progres fizic sunt scoase din PNRR și mutate la AFM
Conform actului normativ, vor fi transferate toate proiectele care, la momentul evaluării, au un progres fizic de maximum 30%.
Acest prag delimitează clar investițiile care nu mai pot fi finalizate în ritmul impus de jaloanele PNRR.
În multe cazuri, proiectele se află abia în faza de proiectare tehnică, iar unele nu au reușit nici măcar să finalizeze procedurile de achiziție.
Continuarea lor în cadrul PNRR ar fi dus direct la pierderea finanțării, rezilierea contractelor și degradarea lucrărilor începute.
Mecanismul transferului este gândit ca o plasă de siguranță pentru administrațiile locale, în special cele din zone rurale sau cu capacitate administrativă redusă.
În lipsa acestei intervenții, sutele de șantiere începute ar fi riscat să rămână nefinalizate, cu pierderi financiare greu de acoperit din bugetele locale.
Diana Buzoianu: „Fără intervenția aceasta, multe proiecte ar fi fost pierdute”
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, subliniază caracterul urgent al măsurii și consecințele pe care le-ar fi avut absența ei.
„Continuarea finanțării acestor investiții era esențială pentru a nu pierde proiecte deja demarate. Vorbim despre rețele de apă și canalizare, centre de colectare cu aport voluntar sau insule ecologice digitalizate, investiții care ar fi fost grav afectate fără această intervenție”, a declarat aceasta.
Potrivit ministerului, comunitățile ar fi suportat pierderi masive dacă proiectele ar fi fost oprite:
- obligația de a returna fondurile cheltuite;
- rezilierea contractelor cu firmele de construcții;
- degradarea structurilor deja executate;
- blocarea infrastructurii critice de apă și deșeuri.
AFM devine noua sursă de finanțare: 4,34 miliarde de lei pentru proiectele preluate
Administrația Fondului pentru Mediu va pune la dispoziție un buget estimat la 4,34 miliarde de lei pentru a continua și finaliza proiectele preluate din PNRR, dar și pentru a finanța proiectele depuse în sesiunea AFM 2024 pentru modernizarea sistemelor de apă, canalizare și epurare.
Președintele AFM, Florin Bănică, explică rolul instituției: „Finanțarea prin Fondul pentru Mediu ne permite să menținem șantierele deschise și să evităm blocaje în execuție. Rolul nostru este să asigurăm continuitatea lucrărilor de apă, canalizare și colectare separată, astfel încât proiectele contractate de UAT-uri să poată fi finalizate în condiții de siguranță.”
Pentru unele localități, AFM devine singura sursă realistă de finalizare a lucrărilor.
PNRR poate finanța doar proiecte finalizate până în 2026, în timp ce AFM poate extinde calendarul, fără pierderea investițiilor deja realizate.
De ce au întârziat proiectele: probleme concrete, raportate în județe
În majoritatea cazurilor, întârzierile nu au fost generate de lipsa de interes, ci de obstacole structurale, tehnice sau administrative.
Prahova – extinderile de canalizare din zona Paltinu au fost blocate de necesitatea refacerii studiilor privind stabilitatea terenului.
Botoșani – licitațiile pentru rețelele de apă au fost contestate în lanț, iar una dintre proceduri a trebuit reluată complet.
Dâmbovița – avizele pentru traversarea unor drumuri județene și pentru branșamente la sistemele de epurare au fost obținute cu luni de întârziere.
Vaslui – studiile hidrogeologice au trebuit actualizate după ce s-a constatat că debitele surselor de apă nu corespund proiecțiilor inițiale.
Alba – documentațiile tehnice au fost respinse din cauza neconcordanțelor cu situația reală din teren.
Iar în Olt mai multe proceduri de achiziție au eșuat pentru că ofertele depuse depășeau cu mult valorile estimate.
Aceste probleme reflectă lipsa capacității administrative la nivel local, în special în zonele rurale, unde multe primării nu au ingineri, specialiști în achiziții sau experți în gestionarea proiectelor de infrastructură.
Riscurile evitate prin mutarea finanțării
Transferul proiectelor în finanțarea AFM previne pierderi substanțiale pentru administrațiile locale.
Fără această măsură, comunitățile s-ar fi confruntat cu obligația returnării sumelor deja cheltuite, cu litigii la nivel local, cu degradarea lucrărilor începute și cu blocarea unor infrastructuri esențiale.
În domeniul apei uzate, România se află deja în procedură de infringement și riscă penalități pentru nerespectarea obligațiilor privind colectarea și epurarea apelor uzate.
Comisia Europeană a decis, pe 14 noiembrie 2024, să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.
Executivul comunitar a constatat că, deși termenele limită au expirat încă din 2015, România nu a reușit să asigure sisteme conforme de canalizare și epurare.
Potrivit datelor oficiale, 150 de mari aglomerări urbane (cu peste 10.000 de locuitori) nu dispun încă de sisteme de colectare a apelor uzate. Iar în alte peste 150 de localități, apa colectată este deversată în natură, fără a fi tratată corespunzător, punând în pericol sănătatea publică și mediul.
Menținerea decalajelor ar amplifica presiunea asupra autorităților centrale și locale.
Centrele de colectare cu aport voluntar și insulele digitalizate depind de această continuitate
Proiectele din domeniul deșeurilor sunt în aceeași situație.
În numeroase orașe, centrele de colectare cu aport voluntar sunt abia în faza autorizării sau a licitațiilor, iar insulele ecologice digitalizate sunt în stadiul de proiectare.
Fără transferul finanțării, multe dintre aceste lucrări nu ar fi putut fi finalizate până în 2026. Asta deși România are obligația de a crește semnificativ rata de colectare separată și reciclare în următorii ani.
Reamintim că România se află într-o procedură de infringement activă privind transpunerea și aplicarea Directivei-cadru a deșeurilor, un dosar care include deficiențe în colectarea separată, reciclare și gestionarea fluxurilor municipale.
În paralel, România este deja trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neînchiderea depozitelor de deșeuri neconforme.
Mecanismul AFM: mai flexibil, dar dependent de rectificări bugetare
AFM este construit astfel încât să poată ajusta graficele de execuție în funcție de problemele reale întâlnite în teren.
Rectificarea bugetului Fondului pentru Mediu și modificarea contractelor de finanțare sunt primele etape, urmate de emiterea actelor adiționale și de reluarea plăților către constructori.
Spre deosebire de PNRR, AFM poate acomoda întârzieri și poate extinde termenele, permițând finalizarea lucrărilor fără pierderea banilor.
Guvernul schimbă direcția AFM: mai puține vouchere, mai multe investiții structurale
În paralel cu transferul proiectelor PNRR, Guvernul pregătește o schimbare majoră în politica AFM.
Un memorandum în lucru prevede reducerea programelor mici, destinate persoanelor fizice, în favoarea infrastructurii de bază.
Finanțările pentru achiziția de autoturisme, panouri fotovoltaice, sobe eficiente sau lucrări individuale de eficiență energetică ar putea fi suspendate sau reconfigurate.
Ministra Buzoianu explică direcția: „Ne dorim stabilitate și un impact măsurabil. Nu mai putem continua cu programe care se termină într-o zi și lasă nerezolvate problemele structurale. Banii publici trebuie să lucreze în beneficiul întregii comunități.”
Această schimbare urmărește utilizarea eficientă a fondurilor și concentrarea pe investiții care aduc beneficii directe la nivel local, în special în zonele unde infrastructura este deficitară.
Presiunea termenului 2026: singura soluție realistă
Toate proiectele finanțate prin PNRR trebuie finalizate, recepționate și validate până în 2026.
Termenul este inflexibil.
Transferul către AFM este, pentru o mare parte dintre investiții, singura opțiune care permite finalizarea lucrărilor fără pierderea banilor și fără expunerea României la penalități suplimentare.
CITIȚI ȘI:
Mediul bifează reușite modeste și eșecuri răsunătoare cu banii din PNRR
Ce amenzi pot primi companiile pentru nerespectarea obligațiilor de mediu
