Deși a reușit unele investiții și proiecte, România a pierdut masiv fonduri de mediu din PNRR. În spațiul public se vorbește mult despre cele 231 de milioane de euro pe care țara noastră le-ar putea pierde dacă jalonul privind pensiile speciale nu este realizat, dar, de fapt, cel puțin în zona de mediu și mobilitate, a pierdut mult mai mulți bani pentru că pur și simplu nu a reușit să inițieze sau să realizeze proiectele puse inițial pe hârtie.
În total, din cele aproximativ 29 de miliarde de euro pe care trebuia să le primească, România a pierdut definitiv 7 miliarde, iar suma maximă pe care o mai poate primi este 21,4 miliarde.
Aproape 11 miliarde au fost deja încasate, însă mai sunt doar nouă luni până la finalul lui august 2026, când sute de proiecte vor trebui să fie gata.
Planuri fără concretizare
Când vorbim despre mobilitate, România a pus practic cruce unei părți importante din traseul EuroVelo 6, după cum Green Report a scris deja aici: România riscă să rupă EuroVelo 6. Bicicliștii ar putea ajunge la Marea Neagră numai prin Bulgaria.
Proiectele de cicloturism sunt însă gestionate de Ministerul Dezvoltării.
Dacă vorbim de cele mai răsunătoare eșecuri din zona de proiecte gestionate de Ministerul Mediului putem evidenția cele peste 160 milioane euro dispărute pentru renaturarea luncii Dunării și prevenirea inundațiilor, cât și cele 153 milioane de euro pentru împăduriri.
Bani pe care i-am pierdut deja.
Planurile ecologice ale României s-au clatinat serios odată cu renegocierea PNRR. Documentele analizate – răspunsurile oficiale ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) către parlamentari și Memorandumurile aprobate în Guvern – arată dimensiunea reală a problemelor: proiecte eliminate, finanțări tăiate, lucrări blocate, jaloane ratate și riscuri acute de infringement.
România pierde sute de milioane de euro pentru păduri, ape, biodiversitate și economie circulară în timp ce încearcă să transfere investiții în valoare de peste 4,2 miliarde lei la Administrația Fondului pentru Mediu, pentru a nu abandona proiectele începute.
PĂDURI – România pierde 153 de milioane de euro pentru împăduriri și blochează cea mai mare campanie forestieră finanțată vreodată
Una dintre cele mai mari pierderi din spatele renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență este tăierea masivă a bugetului destinat împăduririlor.
„Campania națională de împădurire și reîmpădurire”, inclusă în Componenta 2 – Păduri și biodiversitate, pornea inițial cu o finanțare ambițioasă de peste 460 de milioane de euro.
Însă, în urma renegocierilor, bugetul a fost redus cu nu mai puțin de 153,3 milioane euro – sumă pierdută complet din fondurile nerambursabile alocate de Uniunea Europeană.
Pe lângă această reducere drastică de fonduri, au fost revizuite în jos și țintele naționale.
Dacă inițial România își asuma împădurirea a peste 25.000 de hectare, în noua formă a planului rămân doar 18.000 de hectare de pădure nouă și 200.000 de metri pătrați de păduri urbane – toate cu termen de realizare până în trimestrul al doilea din 2026.
Situația din teren reflectă această stagnare. Au fost depuse 1.613 proiecte, ce vizau o suprafață totală de peste 29.000 de hectare.
Dintre acestea, doar 1.063 proiecte au fost selectate, acoperind aproximativ 18.000 ha.
Mai departe, s-au semnat 900 de contracte, vizând 15.096 ha, iar până în prezent s-au realizat efectiv lucrări doar pe 9.229 ha – adică sub jumătate din suprafața asumată inițial.
Documentele oficiale ale Ministerului Mediului nu ascund cauzele acestui eșec: lipsa terenurilor disponibile, birocrația greoaie, lipsa de coordonare între instituții, probleme logistice, absența materialului săditor, instabilitatea legislativă, efectele schimbărilor climatice, deficitul de personal silvic și, în unele cazuri, lipsa de interes din partea comunităților locale.
BIODIVERSITATE – România pierde peste 160 milioane euro pentru Lunca Dunării și alte investiții critice
Strategia României pentru conservarea biodiversității suferă o lovitură dură, după ce mai multe proiecte esențiale au fost eliminate complet din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Conform documentelor oficiale, aceste decizii au fost justificate prin lipsa unui progres fizic vizibil în implementare, dar efectele sunt dramatice: dispariția unor finanțări de peste 160 de milioane de euro, destinate în special regiunilor ecologice sensibile ale Luncii și Deltei Dunării.
Printre proiectele anulate se numără modernizarea infrastructurii de vizitare în Delta Dunării, care ar fi trebuit să fie un catalizator pentru turism sustenabil și educație ecologică.
Cu o valoare de aproape 89 de milioane de lei (17,85 milioane de euro), proiectul a fost denunțat unilateral.
O altă investiție importantă, cea pentru decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna, a fost eliminată integral, în ciuda celor 207 milioane de lei (peste 41 milioane euro) alocate inițial.
Cel mai mare regres îl reprezintă însă eliminarea completă a sub-investiției 4.2, care prevedea restaurarea habitatelor din Lunca Dunării.
Proiectul, evaluat la peste 525 milioane de lei (105 milioane euro), dispare complet din documentele de finanțare.
În același registru, a fost abandonată și investiția Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, ce prevedea reconstrucția ecologică și conservarea ariilor protejate – un program cu o valoare de 35 milioane de euro.
În total, pierderile directe în domeniul biodiversității – cu accent pe ecosistemele Dunării – depășesc 160 de milioane de euro.
Dacă se adaugă și TVA-ul aferent proiectelor anulate, suma este chiar mai mare.
Abandonarea acestor investiții riscă nu doar degradarea ireversibilă a unor habitate naturale unice, dar și atragerea de sancțiuni europene pentru nerespectarea angajamentelor asumate în cadrul Pactului Verde European.
APE – România, tot mai adânc în procedura de infringement, transferă proiecte de apă la AFM, în valoare de peste 2 miliarde lei
România se confruntă deja cu proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, ca urmare a nerespectării Directivei privind epurarea apelor uzate urbane.
În loc să accelereze ritmul implementării proiectelor de infrastructură, autoritățile au decis să elimine o parte semnificativă dintre acestea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În paralel, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a inițiat un transfer masiv de investiții către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), în baza unui mecanism aprobat oficial în ședința de guvern din 16 octombrie.
Printre proiectele eliminate complet din PNRR se numără investiția care viza sprijinirea conectării populației vulnerabile la rețelele de apă și canalizare – un program ce avea o finanțare de peste 110 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 22,4 milioane de euro.
De asemenea, a fost denunțat și contractul privind digitalizarea echipamentelor pentru prevenirea și reducerea riscului de inundații, în valoare de 56,7 milioane de lei (aproximativ 11,3 milioane de euro).
Pentru a nu abandona complet aceste inițiative, statul român a decis preluarea lor prin AFM, urmând ca finanțarea să fie asigurată din bugetul național.
În acest sens, 81 de contracte privind extinderea sistemelor de apă și canalizare – în valoare totală de peste 2 miliarde lei – au fost preluate de AFM.
Dintre acestea, peste 1,53 miliarde lei vor fi acoperiți din Fondul pentru Mediu. Alte proiecte vizează colectarea apelor uzate în localități mici, cu mai puțin de 2.000 de locuitori, care au fost de asemenea transferate în întregime către AFM, conform anexelor din memorandum.
În plus, pentru conectarea familiilor cu venituri reduse, au fost semnate 14 contracte, însumând aproape 129 milioane lei.
DEȘEURI – România în vizorul Comisiei Europene, cu risc de sancțiuni, în timp ce transferă investiții de peste 1,1 miliarde lei la AFM
România riscă să primească un aviz motivat din partea Comisiei Europene, în cadrul procedurii de infringement 2024/2136, din cauza nerespectării țintelor asumate privind reciclarea deșeurilor.
Într-un moment în care tranziția către economia circulară ar trebui accelerată, autoritățile se văd nevoite să transfere proiecte esențiale de la PNRR către Administrația Fondului pentru Mediu, din lipsa acoperirii financiare europene.
Cele mai ample dintre aceste investiții sunt cele destinate dezvoltării centrelor de colectare prin aport voluntar (CAV), unde au fost încheiate 218 contracte cu o valoare totală de peste 1,12 miliarde lei.
Din această sumă, aproximativ 887 milioane lei au fost transferați de la PNRR la AFM, în timp ce 55 milioane lei au fost declarate neeligibile pentru finanțare europeană, iar peste 186 milioane lei reprezintă TVA.
La acestea se adaugă 60 de contracte pentru instalarea de insule ecologice digitalizate, cu o valoare cumulată de peste 415 milioane lei.
În marile orașe, au fost semnate și 10 contracte pentru centre integrate de colectare separată, în valoare totală de peste 330 milioane lei.
Investițiile pentru dezvoltarea instalațiilor de reciclare, parte din strategia de economie circulară, însumează și ele peste 421 milioane lei, repartizate în cadrul a 14 contracte.
În ciuda acestui efort, rămân cel puțin 21 de proiecte considerate eligibile, dar care nu beneficiază de finanțare, totalizând peste 408 milioane lei.
În paralel, România continuă și proiectele legate de gestionarea gunoiului de grajd, un domeniu cu impact semnificativ asupra mediului rural. În acest sens, 57 de contracte, cu o valoare totală de aproximativ 238 milioane lei, au fost preluate de AFM.
ECONOMIA CIRCULARĂ – un singur jalon bifat, restanțe majore și un nou risc de sancțiuni de la Bruxelles
România continuă să înregistreze întârzieri în atingerea obiectivelor din pachetul european pentru economia circulară, iar renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a condus la o ajustare semnificativă a ambițiilor.
În forma revizuită a PNRR, indicatorul asumat a fost redus la nouă instalații de reciclare, în condițiile în care inițial fuseseră planificate mai multe obiective.
Alocarea financiară aferentă acestui jalon a fost renegociată la 76,15 milioane euro, o sumă mai mică decât necesarul estimat pentru toate proiectele deja contractate.
Concret, Ministerul Mediului propune menținerea în finanțare a 15 contracte de instalații de reciclare, cu o valoare totală de 459,14 milioane lei (echivalentul a 91,82 milioane euro).
Din această sumă, doar 353,41 milioane lei (aproximativ 70,68 milioane euro) provin efectiv din fondurile PNRR, restul reprezentând contribuții neeligibile aparținând beneficiarilor privați.
Cu toate acestea, gradul de progres fizic este încă redus, de peste 2%, ceea ce reflectă o implementare lentă, în ciuda nevoii urgente de modernizare a infrastructurii de reciclare.
Pentru a răspunde acestor constrângeri, Ministerul Mediului propune diminuarea valorii Acordului de implementare cu Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), astfel încât să se încadreze în plafonul de 76,15 milioane euro și să permită continuarea celor 15 contracte deja selectate.
Singurul punct luminos în această zonă a economiei circulare îl reprezintă funcționarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), care se dovedește a fi un succes.
Peste 3 miliarde de recipiente au fost colectate deja prin acest mecanism, iar ratele lunare de returnare depășesc constant pragul de 80%.
Totuși, pentru implementarea SGR nu s-au folosit bani din PNRR.
Cu toate acestea, performanța României în domeniul reciclării rămâne departe de standardele europene.
Țara noastră este serios în urmă în ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale, colectarea biodeșeurilor și pregătirea acestora pentru reutilizare.
Deficiențele structurale și întârzierile legislative au determinat Comisia Europeană să inițieze procedura pentru un posibil aviz motivat – un semnal clar că România riscă noi sancțiuni pentru neîndeplinirea angajamentelor de mediu.
CALITATEA AERULUI – Stații de monitorizare nefuncționale, emisii în afara limitelor și raportări amânate
Calitatea aerului în România rămâne o problemă gravă, iar datele oficiale confirmă colapsul sistemului de monitorizare de până acum.
Potrivit informațiilor furnizate de autorități, mai mult de jumătate dintre echipamentele Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) sunt uzate atât fizic, cât și moral.
În intervalul 2022–2023, România nu a beneficiat de mentenanță adecvată pentru aceste stații, ceea ce a dus la imposibilitatea validării oficiale a datelor privind calitatea aerului.
La capitolul emisii, situația este mixtă. Dacă în cazul oxizilor de azot (NOx) România a reușit să-și atingă obiectivul – cu o reducere de 45% față de nivelul din 2005 – în ceea ce privește particulele fine PM2.5, țara noastră rămâne în afara limitelor impuse de Uniunea Europeană.
Deși s-a înregistrat o scădere de doar 7%, este nevoie de o reducere suplimentară de 13,1% pentru a atinge conformitatea.
Probleme majore există și în ceea ce privește poluarea fonică. Hărțile strategice de zgomot, documente esențiale pentru evaluarea expunerii populației la poluarea sonoră, nu vor fi finalizate și raportate decât în anul 2025 – o întârziere care riscă să atragă sancțiuni suplimentare din partea Comisiei Europene.
DIGITALIZARE DE MEDIU – promisiuni abandonate, investiții complet anulate
Potrivit Memorandumului aprobat de Guvern, în cadrul acestei investiții au fost încheiate două contracte de finanțare: unul derulat de Ministerul Mediului prin Unitatea de Implementare a Proiectelor (UIP) Păduri, și altul derulat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), reorganizată între timp ca ANMAP.
Contractul afectat de renegociere este cel gestionat de MMAP prin UIP Păduri, care a suferit o reducere bugetară semnificativă.
Inițial, proiectul beneficia de o alocare totală de 46 milioane euro din PNRR (aproximativ 273,7 milioane lei), din care 230 milioane lei reprezentau grantul propriu-zis, iar restul TVA eligibil.
După renegociere, suma a fost redusă la 41,95 milioane euro, echivalentul a 249,6 milioane lei. Astfel, diminuarea totală a fost de 4,04 milioane euro (circa 24 milioane lei).
Proiectul derulat de ANMAP în cadrul aceleiași investiții nu a fost afectat de renegociere.
Această ajustare bugetară nu înseamnă abandonarea investiției în digitalizare, ci mai degrabă o recalibrare a dimensiunii proiectului.
Totuși, contextul rămâne unul dificil: lipsa de progres fizic în fazele inițiale și dificultățile administrative arată cât de greu se mișcă transformarea digitală într-un sector în care trasabilitatea, datele și transparența sunt cruciale pentru buna guvernanță de mediu.
Tranziția verde, „pe avarii”
Datele oficiale analizate indică o realitate mult mai gravă decât retorica optimistă promovată de autorități.
România a pierdut deja peste 340 de milioane de euro din fondurile europene dedicate tranziției verzi, o sumă ce include 153 de milioane euro pentru proiectele de împădurire, peste 160 de milioane euro pentru restaurarea biodiversității în Lunca și Delta Dunării, 22 de milioane euro pentru conectarea populației vulnerabile la rețelele de apă și 15 milioane euro alocate digitalizării în domeniul mediului.
Pe lângă aceste pierderi directe, statul a fost nevoit să transfere proiecte în valoare de aproximativ 4,2 miliarde lei din PNRR către Administrația Fondului pentru Mediu.
Această sumă uriașă trebuie acum acoperită din bugetul național, într-un termen extrem de scurt, până cel târziu în 2030.
În ciuda reculului semnificativ în implementarea agendei verzi, câteva inițiative rămân în picioare.
Sistemul de Garanție-Returnare (SDR) continuă să funcționeze cu rezultate notabile, iar o parte dintre proiectele de infrastructură de apă au fost păstrate. De asemenea, doar două dintre lucrările hidrotehnice – Barajul Leșu și polderul Sălard – mai sunt în execuție, în timp ce restul celor 13 baraje și 14 poldere planificate au fost abandonate.
O parte dintre proiectele din domeniul reciclării au fost, de asemenea, salvate prin transferul la AFM.
CITEȘTE ȘI:
România riscă să rupă EuroVelo 6. Bicicliștii ar putea ajunge la Marea Neagră numai prin Bulgaria
