Criza apei potabile care a lăsat zeci de localități din Prahova și Dâmbovița fără resursa esențială nu a fost un accident izolat. A fost finalul unui proces început cu ani în urmă, în care instituții-cheie nu și-au îndeplinit obligațiile, nu au comunicat și nu au verificat modul în care sunt administrate resursele hidrologice. Raportul preliminar al Corpului de Control al Ministerului Mediului reconstituie, pentru prima dată, pas cu pas, modul în care sistemul a cedat.
Documentul arată un lucru simplu: fiecare instituție a ratat propriul rol. Iar cumulul acestor erori a împins rețeaua la limită.
Consecințele se văd acum în demiteri, restructurări și în decizii care schimbă conducerea ABA Buzău–Ialomița, ESZ Prahova și ANAR.
Totul a început la Paltinu. Dar problemele erau mult mai vechi
Lacul Paltinu este sursa principală de apă brută pentru o parte importantă din județele Prahova și Dâmbovița.
În toamnă, nivelul apei a trebuit redus pentru lucrări hidrotehnice. Aceasta nu este o procedură neobișnuită, dar este una care impune măsuri de prevenție stricte.
Turbiditatea crește inevitabil, iar operatorii trebuie să pregătească instalațiile pentru această situație.
Aici sistemul a cedat pentru prima dată. ABA Buzău-Ialomița, instituția responsabilă de lucrare, nu a transmis la timp notificarea către ESZ Prahova.
Operatorul a primit informația pe 22 octombrie, deși lucrările erau deja în desfășurare.
Raportul notează că: „operatorul nu a fost informat în timp util”.
Această întârziere a rupt echilibrul tehnic al întregului sistem. Stația Voila nu a fost ajustată pentru a face față turbidității. Nu au fost constituite rezerve. Nu au fost adaptate procedurile interne.
În câteva zile, apa brută a devenit imposibil de tratat.
Instituțiile locale nu au fost avertizate. Comunitățile au aflat abia când robinetele au rămas goale
Raportul identifică o altă problemă gravă: lipsa avertizărilor oficiale pentru autoritățile locale și pentru consumatorii vulnerabili.
O astfel de informare ar fi permis activarea unor planuri de urgență.
Aceasta nu a existat.
Documentul precizează că: „nu au fost îndeplinite măsurile de informare privind riscurile generate de lucrări”.
În lipsa acestor avertizări, criza a lovit direct comunitățile. Școli, spitale și servicii publice s-au trezit în situația de a nu avea apă potabilă. Localnicii au depins de cisternele trimise de autorități.
Criza a devenit vizibilă abia când alimentarea a fost sistată.
Operatorul ESZ Prahova nu a aplicat măsurile de prevenție
Partea tehnică a crizei se vede în modul în care ESZ Prahova a gestionat situația.
Operatorul avea obligația să pregătească rezerve, să ajusteze stația Voila și să transmită rapid informații despre degradarea calității apei.
Raportul arată însă că aceste proceduri nu au fost activate.
„Nu au fost dispuse măsuri pentru minimizarea riscului”, notează documentul.
În practică, operatorul s-a confruntat cu turbiditate ridicată fără protecții active. A fost o reacție lentă, într-un moment care cerea intervenție imediată.
Responsabilitatea cade asupra conducerii ESZ Prahova. Directorul general Bogdan Ștefescu Chițescu și directorul tehnic sunt propuși pentru demitere.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a explicat public decizia: „Vor fi demiși directorii responsabili de neîndeplinirea obligațiilor constatate”.
ANAR nu a verificat sistemul timp de unsprezece ani. Problema este structurală
Raportul nu se oprește la deficiențele locale. Cea mai surprinzătoare constatare privește Administrația Națională „Apele Române”.
Instituția nu a realizat niciun control asupra ESZ Prahova timp de unsprezece ani.
Raportul precizează că: „din 2013 până în prezent nu a fost efectuat niciun control la operatorul ESZ Prahova”.
Această lipsă a creat un sistem fără corecții și fără evaluări preventive. Problemele tehnice nu au fost identificate la timp. Procedurile interne nu au fost revizuite.
Această constatare a dus la demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță, care a părăsit instituția după prezentarea raportului.
Interimatul este asigurat de Sorin Rîndașu, specialist în siguranța lucrărilor hidrotehnice.
Ministra a spus că: „au fost identificate ilegalități grave în activitățile gestionate de ANAR”.
Acesta este începutul unei restructurări mai ample.
ABA Buzău-Ialomița pierde conducerea. Decizia vizează responsabilitatea directă pentru informarea întârziată
Conducerea ABA Buzău-Ialomița a fost demisă imediat după publicarea raportului.
Directoarea Marilena Stoian era unul dintre cei mai longevivi specialiști ai instituției. A condus structura în două perioade, inclusiv în momentul declanșării crizei.
Motivul principal al înlocuirii este lipsa informării la timp către operator. Această omisiune a fost punctul de pornire al crizei.
Ministra a anunțat public decizia: „A fost transmisă decizia de demitere a directoarei de la ABA Buzău-Ialomița”.
Ce se întâmplă acum în teren
În prezent, apa menajeră este furnizată în toate localitățile afectate. DSP finalizează analizele de calitate. Reluarea furnizării apei potabile depinde de aceste rezultate.
„Imediat ce DSP va confirma că sunt întrunite toate condițiile legale, va fi reluată furnizarea apei potabile”, a transmis Buzoianu.
Între timp, autoritățile pregătesc surse alternative. Sunt analizate camere suplimentare de captare și soluții temporare de rezervă. Scopul este evitarea unei noi crize în perioada următoare.
Ce urmează pentru sistemul hidrologic
Raportul arată clar că problemele nu sunt punctuale, sunt sistemice. Lipsa controalelor, comunicarea deficitară și reacțiile întârziate sunt elemente care cer reformă structurală.
Ministerul va evalua toate procedurile interne ale ABA, ESZ și ANAR.
În lunile următoare vor fi propuse modificări ale responsabilităților și ale fluxurilor de informare.
Criza apei a devenit o lecție dură pentru instituții. Publicul a văzut cât de fragile sunt sistemele dacă nu sunt supravegheate cu rigoare.
Autoritățile trebuie acum să reconstruiască încrederea prin transparență și reacții rapide.
CITIȚI ȘI:
Construcții ilegale: Lista firmelor care au pierdut plajele în Năvodari
„Apele Române”, în derivă: se confirmă haosul administrativ și prăbușirea inspecției în teren
