Ghizela, aproape de colaps: deponeul din Timiș mai are viață doar doi ani

În județul Timiș, unul dintre cele mai moderne depozite de deșeuri din România riscă să devină nefuncțional. Deponeul de la Ghizela este plin în proporție de 90% și mai poate primi gunoaie cel mult doi ani. RETIM avertizează că, fără investiții în infrastructură și tehnologii moderne de sortare, sistemul local de gestionare a deșeurilor va intra într-o criză.

RETIM deschide porțile: „Celula 2 mai rezistă doar doi ani”

Pe 10 septembrie, compania RETIM a organizat o vizită de presă la deponeul Ghizela, trăgând un semnal de alarmă: actuala Celulă 2, unde sunt depozitate deșeurile menajere, se apropie de capacitatea maximă. În prezent, aceasta este ocupată în proporție de 90%, iar spațiul rămas ar putea fi utilizat pentru cel mult doi ani.

„Dacă nu apar investiții și soluții alternative, deponeul riscă să devină nefuncțional într-un timp foarte scurt”, au avertizat reprezentanții RETIM.

Cantități concrete de deșeuri gestionate la Ghizela

Potrivit datelor prezentate de RETIM în cadrul vizitei de presă din 10 septembrie, la deponeul de la Ghizela ajung anual între 230.000 și 240.000 de tone de deșeuri.

Instalațiile existente ar putea procesa, teoretic, aproximativ 90.000 de tone – adică 77.000 tone de reziduale, 8.000 tone reciclabile și 1.700 tone vegetale. În realitate însă, performanța este mult mai scăzută: doar circa 25.000 de tone pe an sunt deviate de la depozitare.

Din acestea, aproximativ 20.000 de tone sunt direcționate spre valorificare energetică, în jur de 2.000 de tone sunt sortate ca reciclabile, iar alte 3.000 de tone trec prin proceduri de uscare, reducând astfel masa biodegradabilă. Restul, adică peste 140.000 de tone, ajunge la depozit.

RETIM a subliniat că o parte semnificativă din acest volum – estimată la circa 60.000 de tone – nu ar fi trebuit să fie direcționată către Ghizela, conform proiectării inițiale a fluxului de deșeuri la nivel județean.

Această disproporție între capacitatea teoretică și realitatea din teren scoate în evidență nevoia urgentă de investiții, atât în infrastructură de sortare și tratare, cât și în construcția Celulei 3, o investiție estimată la peste 10 de milioane de euro.

Cauzele: lipsă de sortare și infrastructură depășită

Directorul RETIM, Dan Pascu, a explicat că infrastructura actuală este depășită și că nu există un sistem mecanico-biologic de sortare care să reducă fluxul de deșeuri ce ajung la groapă. Astfel, inclusiv fracții reciclabile sau biodegradabile sunt îngropate, accelerând umplerea celulei.

„O parte importantă din deșeuri ar trebui deviată către reciclare sau alte forme de valorificare. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă în măsura necesară”, a spus Pascu.

România, blocată în paradigma „groapa de gunoi”

Situația de la Ghizela reflectă un blocaj la nivel național:

• Rată mică de reciclare – România reciclează doar 12–13% din deșeurile municipale, departe de obiectivul european de 55% până în 2025.

• Dependență de depozitare – gropile de gunoi rămân soluția dominantă, deși legislația UE cere reducerea lor drastică.

• Infrastructură insuficientă – lipsesc centre moderne de sortare, compostare și valorificare energetică.

• Costuri în creștere – pe măsură ce depozitele se umplu, tarifele suportate de cetățeni cresc.

O criză cu ceasul ticăind

Cu doar doi ani la dispoziție, autoritățile locale și RETIM se află într-o cursă contra cronometru. Fără soluții rapide, județul Timiș ar putea rămâne fără capacitate de depozitare, ceea ce ar genera nu doar probleme de mediu și sănătate publică, ci și sancțiuni financiare din partea Uniunii Europene.

Experiența altor județe arată că lipsa infrastructurii duce la crize sanitare, tarife mai mari pentru cetățeni și chiar transportul deșeurilor pe distanțe lungi – costisitor și poluant.

Ghizela, oglinda României

Deponeul de la Ghizela, considerat la început un model, devine astăzi o oglindă a sistemului românesc de gestionare a deșeurilor: reciclare insuficientă, infrastructură întârziată, investiții amânate și o dependență nesustenabilă de groapa de gunoi.

Dacă autoritățile și comunitatea nu acționează rapid, în maximum doi ani județul Timiș va ajunge într-o situație de criză. Dar, privită din alt unghi, această realitate poate fi și un punct de cotitură: șansa de a transforma deșeurile din problemă în resursă și de a alinia România la standardele europene.

CITIȚI ȘI:

Europa vrea mai puține deșeuri, România pregătește filtru la graniță

Mormanele de deșeuri sufocă Timișoara în plină vară

Au început înscrierile pentru Gala Green Report 2025