Cele două companii energetice cu acționariat de stat au semnat un memorandum pentru dezvoltarea de proiecte greenfield de producere și stocare a energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de până la 400 MW.
Sectorul energetic românesc traversează o perioadă de transformare, în care cooperarea între companiile cu acționariat de stat devine o condiție pentru atingerea obiectivelor naționale și europene.
Nevoia de noi capacități, atât de producere, cât și de stocare, este tot mai mare într-un sistem energetic care se confruntă cu presiuni de decarbonizare, cerințe de flexibilitate și investiții întârziate.
Memorandum cu impact strategic
Electrica și Romgaz au convenit să dezvolte împreună proiecte regenerabile cu o capacitate totală de până la 400 MW.
Toate vor fi investiții greenfield, ceea ce înseamnă că vor aduce infrastructură nouă, construită de la zero, și nu modernizări de centrale existente.
Acordul semnat la începutul lui septembrie pune bazele unui vehicul investițional comun.
Electrica va avea rolul de dezvoltator principal, iar Romgaz va acționa ca partener strategic minoritar.
Această formulă este gândită să valorifice complementaritatea dintre cele două companii:
Pe de o parte, expertiza tehnică și portofoliul de proiecte al Electrica; pe de altă parte, forța financiară și rolul de pilon energetic al Romgaz.
Electrica, strategie pe termen lung
Electrica deservește circa patru milioane de clienți și administrează infrastructură critică pe aproape 40% din teritoriul național.
În ultimii ani, compania și-a construit un portofoliu de aproximativ 300 MWp în proiecte fotovoltaice, dintre care 46,5 MWp erau operaționali în 2025.
Țintele companiei pentru 2030 sunt de 1 GW capacitate de producție și 900 MWh de stocare.
Directorul general Alexandru-Aurelian Chiriță a subliniat că parteneriatul cu Romgaz marchează un punct de inflexiune în strategia „Electrica 2030”:
„Acest parteneriat marchează un moment definitoriu în strategia noastră. Combinăm forța financiară cu expertiza tehnică pentru a dezvolta împreună 400 MW de capacitate verde, care vor contribui direct la ținta națională de energie regenerabilă până în 2030.”
Chiriță a amintit și de rezultatele financiare recente ale companiei:
„După succesul emisiunii de obligațiuni verzi de 500 milioane de euro și accesarea unei finanțări de 200 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, această colaborare cu Romgaz demonstrează că modelele de cooperare între companiile energetice românești pot accelera tranziția.”
Romgaz, între gaz și regenerabile
Romgaz, unde statul român deține 70% din acțiuni, este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Europa de Est.
Implicarea în proiecte regenerabile marchează o schimbare de strategie, de la o companie centrată pe gaze, la un actor diversificat în energie curată.
Directorul general Răzvan Popescu a declarat că:
„Romgaz face un pas important în direcția strategiei sale de diversificare și tranziție energetică. Memorandumul confirmă angajamentul nostru pentru investiții în energie curată și consolidarea rolului de pilon al securității energetice a României.”
Comparații cu alte proiecte naționale
Asocierea Electrica-Romgaz vine într-un moment în care pe piață se profilează investiții majore în regenerabile.
Hidroelectrica a anunțat în 2025 planuri pentru dezvoltarea unor proiecte solare și eoliene de mari dimensiuni, inclusiv investiții în stocare.
În același timp, ELCEN a început proiecte de modernizare a centralelor de cogenerare, iar investițiile în baterii și hidrogen se conturează tot mai clar în strategiile publice și private.
Comparativ cu aceste inițiative, parteneriatul Electrica-Romgaz are un caracter distinct: este unul dintre primele proiecte de asemenea dimensiune derulat exclusiv de companii cu capital majoritar de stat, într-un sector dominat în ultimii ani de investiții private și internaționale.
Legătura cu PNIESC și licitațiile CfD
România și-a asumat prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice o creștere semnificativă a ponderii energiei regenerabile până în 2030.
Obiectivele includ extinderea capacităților fotovoltaice și eoliene și integrarea soluțiilor de stocare pentru a asigura stabilitatea Sistemului Energetic Național.
Pentru a sprijini atingerea acestor obiective, România a lansat mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD), care garantează un preț minim al energiei produse.
Prima rundă de licitații, încheiată în 2025, a adjudecat 4,2 GW de proiecte regenerabile, peste ținta inițială de 3,5 GW.
Acest cadru de sprijin devine esențial pentru accelerarea investițiilor, iar asocierea Electrica-Romgaz are potențialul de a se înscrie în rundele următoare pentru a-și finanța proiectele greenfield de producere și stocare.
Implicații pentru piață și tranziția energetică
Proiectul Electrica-Romgaz apare într-un moment în care România instalează capacități regenerabile într-un ritm accelerat.
În primele șase luni ale anului 2025 au fost conectați peste 900 MW de fotovoltaic, ceea ce ridică totalul la mai mult de 3,3 GW solar.
Energia eoliană funcțională este de circa 3,1 GW, iar estimările de piață indică o creștere spre 4,3 GW până în 2030.
Această expansiune rapidă pune presiune pe Sistemul Energetic Național, pentru că dezvoltarea soluțiilor de stocare nu ține pasul cu ritmul instalărilor solare și eoliene.
Potrivit raportărilor succesive ale ANRE, România avea la începutul anului 137,2 MW putere instalată în baterii, cu o capacitate de 269 MWh.
Până la 23 aprilie, aceste valori au urcat la 234,7 MW și 398,8 MWh, ceea ce arată o creștere rapidă, dar departe de nivelul necesar pentru echilibrarea rețelei.
Fără extinderea accelerată a proiectelor de stocare, surplusul de energie verde riscă să genereze dezechilibre și pierderi.
Integrarea bateriilor în noile investiții, așa cum anunță Electrica și Romgaz, devine astfel esențială pentru stabilitatea sistemului și valorificarea potențialului regenerabilelor.
Contextul european face inițiativa și mai relevantă. România se află în procedură de infringement pentru netranspunerea completă a Directivei (UE) 2018/2001 privind energia regenerabilă.
De asemenea, Bruxelles a criticat întârzierile în actualizarea și implementarea Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC).
În acest cadru, investițiile semnate de companiile de stat transmit un semnal către Comisia Europeană că există voință și capacitate de a avansa în direcția decarbonizării.
În paralel, mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD) a arătat că există apetit ridicat pentru investiții.
Riscuri și aplicabilitatea lor pentru companiile de stat
Provocările structurale ale pieței energetice nu dispar doar pentru că inițiativa aparține unor companii cu acționariat majoritar de stat.
Birocrația rămâne un obstacol, chiar dacă anumite proiecte pot fi încadrate ca investiții strategice și beneficiază de proceduri mai rapide.
Rețeaua de transport și distribuție limitează în egală măsură atât actorii privați, cât și pe cei publici: dacă infrastructura nu poate prelua energia verde, proiectele riscă să fie blocate, indiferent de cine le dezvoltă.
Problemele de interconectare regională afectează întreg sistemul, iar companiile de stat nu au un avantaj tehnic în acest punct.
În ceea ce privește finanțarea, Electrica și Romgaz au un acces mai bun la credite europene sau la piețele de capital, însă costurile ridicate ale stocării și instabilitatea legislativă rămân riscuri reale.
Astfel, parteneriatul dintre Electrica și Romgaz beneficiază de sprijinul implicit al statului, dar nu este imun la întârzieri administrative, limitări tehnice și presiuni financiare care caracterizează întreaga piață energetică.
În acest context, parteneriatul Electrica-Romgaz poate fi privit ca un pas necesar și simbolic pentru tranziția energetică, dar succesul lui depinde de modul în care aceste blocaje sistemice vor fi depășite.
CITIȚI ȘI:
România vrea să fie hub energetic, dar mii de oameni trăiesc la lumânare
România cere timp în fața Bruxelles-ului: centralele pe cărbune ar putea funcționa încă cinci ani
