Parlamentul European a adoptat o lege care impune reducerea risipei alimentare și a deșeurilor textile. În același timp, Ministerul Mediului din România pregătește o Ordonanță de Urgență pentru a bloca deșeurile introduse ilegal în țară sub pretextul de produse second-hand.
Ambele măsuri fac parte din efortul comun de a limita impactul deșeurilor asupra mediului și sănătății.
Parlamentul European a aprobat, în mod definitiv, o lege prin care statele membre vor fi obligate să reducă risipa alimentară și deșeurile textile până în 2030.
Actul normativ stabilește ținte obligatorii:
- reducerea cu 10% a pierderilor din producția de alimente;
- 30% a risipei generate la nivel de gospodării, restaurante și retail.
Aceste obiective vor fi calculate prin raportare la media anuală din perioada 2021-2023 și trebuie atinse până la 31 decembrie 2030.
Conform datelor Comisiei Europene, fiecare cetățean al Uniunii produce anual, în medie, 132 de kilograme de deșeuri alimentare și 12 kilograme de deșeuri textile.
Noua lege lasă statelor libertatea de a decide cum să atingă țintele, însă obligă la măsuri concrete:
- donarea alimentelor nevândute;
- clarificarea etichetării privind termenul de valabilitate;
- promovarea fructelor și legumelor „urâte”, dar consumabile.
Reacții și critici la nivel european
Deși textul a trecut fără amendamente, opoziția a venit din partea sectorului HoReCa, care a susținut că „obiectivele obligatorii sunt dificil de aplicat” și a pledat pentru „campanii de educare a consumatorilor”.
La rândul lor, ONG-urile au criticat lipsa unor ținte pentru sectorul agricol.
WWF a atras atenția că: „Pierderile înregistrate înainte, în timpul și după recoltare reprezintă o parte esențială a problemei, neacoperită de lege”.
Producătorii de textile, obligați să suporte costurile reciclării
Un alt element central al noii legislații este responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR).
Toți cei care pun pe piață textile în Uniunea Europeană vor fi obligați să acopere costurile de colectare, sortare și reciclare.
Obligația se aplică inclusiv companiilor de comerț electronic stabilite în afara UE.
Microîntreprinderile vor beneficia de un an suplimentar pentru conformare.
Noile norme acoperă o gamă largă de produse: îmbrăcăminte, încălțăminte, accesorii, lenjerie, pături și perdele.
La inițiativa Parlamentului, țările membre pot introduce scheme similare și pentru saltele.
Contribuțiile financiare la schemele EPR trebuie stabilite ținând cont și de practicile de modă rapidă și ultra-rapidă.
Statele membre au la dispoziție 30 de luni pentru a implementa schemele EPR și 20 de luni pentru a transpune directiva în legislațiile naționale.
România pregătește OUG pentru a bloca importurile deșeurilor
România rămâne una dintre principalele destinații pentru deșeurile pe care alte state europene le expediază sub eticheta de „produse second-hand”.
În realitate, o parte semnificativă din aceste transporturi conțin haine și textile degradate, imposibil de reutilizat, care ajung direct la groapa de gunoi, pe câmpuri sau sunt arse ilegal.
Datele recente confirmă amploarea fenomenului.
În 2024, autoritățile au respins la frontieră peste 23.000 de tone de deșeuri, dintre care circa 10.000 de tone erau declarate ca bunuri second-hand.
Tendința s-a menținut și în 2025: doar în primele luni ale anului au fost blocate aproximativ 7.000 de tone, inclusiv 895 de tone de textile.
Potrivit investigațiilor jurnalistice,
în România intră săptămânal între 50 și 100 de camioane încărcate cu astfel de transporturi, adică până la 5.600 de tone lunar.
Impactul local este vizibil, mai ales în orașe precum Târgu Jiu, unde problema devine presiune constantă asupra comunității.
Primăriile cheltuie milioane de lei pentru ridicarea și gestionarea hainelor abandonate, din bugete deja restrânse.
În zonele rurale și periurbane, hainele ajung depozitate ilegal, în râuri sau incendiate, generând poluare a solului și a aerului, emisii de microplastice și riscuri sanitare.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a confirmat că problema s-a amplificat:
„Sunt zeci, dacă nu sute de mii de tone care intră anual în România, marcate ca fiind produse second-hand, dar care, în realitate, sunt deșeuri. Nu putem să avem acest standard dublu”, a subliniat aceasta.
În paralel cu deciziile luate la Bruxelles, România lucrează la propria legislație pentru combaterea deșeurilor.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pregătește ultima variantă a unei Ordonanțe de Urgență care va bloca deșeurile aduse ilegal în țară, etichetate fals drept produse second-hand.
Proiectul de OUG prevede diferențierea strictă între bunurile reutilizabile și deșeuri, precum și rute speciale pentru transporturile de produse second-hand.
Documentul este în curs de avizare interministerială și ar urma să fie adoptat în următoarele luni.
Autoritățile argumentează că, deși România trebuie să transpună normele europene privind reducerea risipei și responsabilitatea producătorilor, este esențial să închidă și portițele prin care intră pe piață deșeuri mascate în haine sau produse second-hand.
Astfel, măsurile europene și cele naționale se completează.
Noua lege europeană vizează reducerea deșeurilor la sursă și responsabilizarea producătorilor și consumatorilor.
Uniunea stabilește cadrul obligatoriu de reducere și reciclare, iar România aplică la nivel local instrumente legislative pentru a limita fluxurile ilegale.
Împreună, aceste inițiative urmăresc să reducă presiunea asupra mediului, să scadă volumul de deșeuri și să asigure o mai bună gestionare a resurselor.
CITIȚI ȘI:
Transfer deșeuri: Sistemul Digital Unic devine obligatoriu în UE
