Gala de deschidere a Festivalului de Film Documentar și Drepturile Omului One World România – OWR 2022 va avea loc vineri, 13 mai, odată cu proiecția specială a documentarului „ A.I. at War”, la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) – sala AUDITORIUM, ora 19:00.
Protecția mediului, poluarea, biodiversitatea, lupta dusă de ecologiști sunt toate puse pe tapet în cadrul festivalului din acest an. Pe scurt: relația corp, minte și mediul înconjurător, alături de întrepătrunderile, transformările și devenirile dintre acestea, în Festivalul OWR #15, după cum anunță organizatorii.
Green Report este partener media al Festivalului în acest an.
Peste 60 de filme de lungmetraj, mediumetraj și scurtmetraje internaționale, majoritatea în premieră națională vor fi proiectate în cadrul evenimentului OWR 2022. Și în acest an, proiecțiile vor avea loc în două etape:
- fizic între 13-23 mai, în București, la Cinema Elvire Popesco, ARCUB, Cinemateca Eforie și alte locații indoor și outdoor din capitală;
- online, în toată țara, între 23-31 mai.
Programul Festivalului aici: Program One World România 2022
Gala OWR 2022: Vineri, 13 mai
Documentarul A. I. At War, ce va fi proiectat la Gala de deschidere a OWR 2022, radiografiază zone (estetice, politice, geografice) de război.
„O face într-un mod cât se poate de complex, apt să dea seamă de remarcabila densitate a timpului prezent, care însă își are originea într-un dispozitiv foarte simplu. Într-adevăr, inspirația dintr-o bucată a jurnalistului și regizorului Florent Marcie ține de „cooptarea” în proiect a unui roboțel cu design simpatic – o fățucă zâmbitoare –, care să-l acompanieze prin regiunile conflictuale (de la Orientul Mijlociu la străzile scuturate de încleștări civile ale Parisului) pe unde se perindă cu camera. Să nu ne pripim, totuși: roboțelul e o jucărie cât se poate de serioasă, unul dintre cele mai avansate exemplare ale momentului, capabil să integreze o sumedenie de informații de natură diversă în creierul său virtual. Așa se face că Sota, pe numele lui, va deveni rapid un partener de nădejde pentru cineast – iar reacțiile sale prea umane, căci imposibil de falsificat, vor constitui contrapunctul (sau complementul) imaginilor extraordinare pe care le vedem. Prin această paradoxală alianță a inteligențelor (cea naturală cadrează, cea artificială interpretează), A. I. At War se impune drept unul dintre acele filme – rare – ce luminează pătrunzător societatea actuală, inventând o privire nouă, care chestionează totul fără repaus”, după cum scrie criticul de film Victor Morozov.
Invitații la Gala OWR 2022 sunt regizori, producători, protagoniști ai filmelor, ambasadorii festivalului, membri ai juriului pentru competiția internațională, ONG-uri, dar și persoane care susțin festivalul cu abilitățile lor la evenimentele conexe.
„A.I. at War” va fi proiectat concomitent și în alte 3 locații din țară, partenere programului KineDok Romania:
- Arad, ora 20:00, Biblioteca Judeţeană Alexandru D. Xenopol, eveniment organizat de Citizenit, intrarea gratuită,
- Bistrița, ora 19:00, Palatul Culturii, intrarea gratuită,
- Oradea, ora 19:00, MA hub, intrarea gratuită.
Tot la MNAR, sala AUDITORIUM, în data de 14 mai vor avea loc proiecțiile „Plai. A mountain Path’’, ora 18:00 și „Children of the Mist’’, ora 20:30, incluse în programul Noaptea Albă a Muzeelor, în cadrul parteneriat cultural OWR#15 și Muzeul Național de Artă al României.
Secțiunile OWR 2022
„Selecția de filme OWR#15 surprinde la scară mică complexitatea mediului natural și este gândită ca un ecosistem în sine, secțiunile dezvoltându-se ca niște ramuri care cresc din același trunchi și care doar împreună formează un întreg”, spun organizatorii într-un comunicat de presă.
Selecția de anul acesta a fost făcută atent de o echipă artistică, formată din:
- Andreea Chiper – critic de film și regizor,
- Victor Morozov – critic de film,
- Anca Păunescu – selecționer festivaluri europene,
- Liri Chapelan – critic de film,
- Sorana Stănescu – jurnalist DOR,
- Vlad Petri – regizor,
- Monica Stan – director artistic.
„Prin selecția de filme documentare și evenimentele care le acompaniază, dorim ca în această ediție să contribuim la dezvoltarea unui trai mai blând, în armonie cu noi înșine și cu natura din care facem parte. Celebrăm diversitatea și dreptul la existență al tuturor formelor de viață, pentru că la nivel fundamental cu toții suntem același lucru: viață.” – Monica Stan, directorul artistic al festivalului.
Secțiunea 1 – Corpul vânăt al planetei
Secțiunea „Corpul vânăt al planetei” va fi dedicată celebrării mediului înconjurător în toate formele sale. Aici vor fi prezentate câteva dintre cele mai provocatoare documentare recente ce abordează aspecte precum protecția mediului, efectele industrializării și ale urbanizării, responsabilitatea ecologică la nivel individual și colectiv, dezastrele ecologice produse de război, precum și relația uneori conflictuală dintre tehnologie și natură.
Filme precum „White on white’’(2020), r. Viera Čákanyová și „From the wild sea’’ (2021), r. Robin Petré adresează probleme de mediu mai intens mediatizate precum încălzirea globală, respectiv speciile pe cale de dispariție. Alte filme invită la reflecții asupra naturii ce sunt mai greu de categorisit.
În filmul georgian „Taming the Garden’’ (2021), r. Salomé Jashi, ecologia se îmbină cu politicul, iar dezrădăcinarea copacilor devine o metaforă pentru statut social și jocuri de putere. Filmul „ Veins of the Amazon’’ (2021), r. Álvaro Sarmiento, Diego Sarmiento, Terje Toomistu ne poartă într-o călătorie de-a lungul fluviului Amazon, în care observăm relația dintre om și natură în toată paleta sa de ipostaze – de la cele mai tranzacționale, pentru supraviețuire și exploatare, la cele mai subtile, de simbioză și coexistență pașnică.
Secțiunea 2 – Acasă în sălbăticie
În dialog direct cu secțiunea anterioară se află „Acasă în sălbăticie”, o secțiune compusă dintr-o serie de documentare-portret ale unor oameni care, prin diferite circumstanțe, au ajuns să se simtă alienați în mediul în care trăiesc și care de multe ori își găsesc refugiul în natură.
Filmul „Delphine’s prayers’’ (2021), r. Rosine Mbakam ne prezintă într-un mod intim și plin de empatie, trăirile și amintirile traumatice ale camerunezei Delphine, care a fost forțată să se prostitueze în adolescență.
Călătoria în spații psihologice ascunse continuă și în ironicul „Bucolic” (2021), r. Karol Pałka, construit în jurul universului suspendat al unei mame și al fiicei ei, care trăiesc singure într-o zonă rurală și care, în ciuda unei aparențe de marginalitate, capătă proporții aproape mitice datorită spiritului lor de supraviețuire.
Secțiunea 3 – Trup și suflet
În această secțiune, OWR 2022 abordează ecologia minții și a corpului prin documentare ce investighează tulburări fizice și psihice specifice. Regăsim aici câteva dintre cele mai personale filme ale selecției din acest an, începând cu „Eat your catfish” (2021), r. Noah Arjomand, Adam Isenberg, Senem Tüzen – un documentar unic prin faptul că este realizat cu ajutorul și din perspectiva unei femei care suferă de scleroză amiotrofică, o boală care, deși îi răpește complet independența trupului, nu i-o diminuează pe cea a minții.
OWR 2022 pătrunde apoi în cele mai intime gânduri ale regizoarei filmului „The Perpetual Leek” (2021), r. Zoé Chantre, în care aceasta reflectează asupra propriilor probleme de sănătate, întrebându-se care sunt implicațiile acestora pentru dorința ei de a deveni mamă, în paralel cu observarea propriei mame care pornește pe calea transformării de sine și a căutării spirituale.
Secțiunea 4 – Roadele muncii
„Roadele muncii” explorează condițiile și climatul de muncă, precum și drepturile lucrătorilor în mai multe culturi, pornind de la cele individualiste din Vest și ajungând până la culturile colectiviste ale Estului.
Poate nu există un document recent mai comprehensiv despre muncă decât documentarul de arhivă al lui Jean-Gabriel Périot, proiectat pentru prima dată în programul „Quinzaine des Réalisateurs’’ de la Cannes în 2021, „Returning to Reims (Fragments)” (2021), care trasează transformările suferite de clasa muncitoare în Franța de la începutul anilor ‘50 până în prezent.
De la o perspectivă istorică în Franța, OWR 2022 se mută în China, o țară cunoscută pentru promovarea unui cult strict al muncii în rândul cetățenilor săi. În documentarul observațional „Merry Christmas, Yiwu” (2020), r. Mladen Kovačević asistăm la o ciocnire între nevoile clasei muncitoare și presiunile pieței, ce culminează într-un amestec contradictoriu și ironic de valori comuniste și capitaliste care se chinuie să conviețuiască.
Secțiunea 5 – Grădina tuturor florilor
Urmând exemplul biodiversității naturale, „Grădina tuturor florilor” este dedicată diversității și promovării toleranței față de semeni, indiferent de naționalitate, gen, orientare sexuală, ideologie sau religie.
Câteva dintre filmele acestei secțiuni abordează în mod direct tema discriminării, precum se întâmplă în filmul „Threshold’’ (2021), r. Coraci Ruiz care urmărește tranziția de gen a unui adolescent din Brazilia, sau în „Les Enfants Terribles” (2021), r. Ahmet Necdet Çupur, care promovează drepturile copiilor în contextul unei familii ultraconservatoare. Toate acestea sunt completate și de filme care promovează diversitatea în moduri mai puțin directe, fără să adreseze grupurilor specifice, ci mai degrabă inspirând un umanism ce încurajează multitudinea perspectivelor la orice nivel.
Secțiunea 6 – Originea speciilor – cum povestim istoria
Anul acesta, OWR 2022 introduce și o secțiune care se concentrează în mod special pe metode cinematografice de consemnare și analiză a trecutului. Fie că este vorba despre fotografiile realizate de un regiment al armatei române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și folosite de Radu Jude și Adrian Cioflâncă în documentarul-eseu „Amintiri de pe Frontul de Est’’ (2022), fie că este vorba despre sondarea memoriilor unui personaj care a fost martor la evenimente, cum se întâmplă în documentarul „Landscapes of resistance’’ (2021), r. Marta Popivoda, unde ascultăm amintirile Sonjei, o luptătoare antifascistă din fosta Iugoslavie, cineaștii au găsit metode ingenioase de explorare a unor realități istorice greu accesibile. O abordare originală găsim și în eseul – hibrid „Bicentenario” (2020), r. Pablo Alvarez Mesa ce se joacă la limita dintre documentar și ficțiune, imaginile fiind atât de recontextualizate și reinterpretate prin sound design și montaj, încât își pierd valoarea de document și intră în sfera imaginarului, a simbolurilor și a ficțiunii.
Secțiunea 7 – Unde fugim când pământul ne fuge de sub picioare
Pe lângă acestea, festivalul include și secțiunile considerate deja clasice, care se suprapun parțial cu tema ediției. În secțiunea „Unde fugim când pământul ne fuge de sub picioare” vom reveni asupra agravării crizei refugiaților și a factorilor ce influențează fenomenul migrației.
Dintre cele mai personale mărturii face parte filmul „Flee’’ (2021), r. Jonas Poher Rasmussen, (nominalizat în 2022 la Oscar, în 3 categorii), care deși e realizat sub forma unei animații, reconstruiește cu un realism visceral amintirile traumatice ale unui refugiat din Afganistan.
Făcând un pas dincolo de consemnare, documentarul – eseu „Our quiet place’’ (2021), o aduce pe Elitza GUEORGUIEVA din nou în România, cu cel de-al doilea ei film, care pare a fi mai degrabă un elogiu poetic dedicat de către autor protagoniștilor ei rătăcitori și forței lor interioare în fața exilului și a alienării.
Secțiunea 8 – Legea naturii: pradă și prădător
Observând abateri de la principiile statului de drept atât în țară, cât și la nivel internațional, OWR 2022 continuă tradiția de a dedica o serie de documentare importante, justiției. În mod special ne îndreptăm atenția către Asia în documentarul eseu „A night of knowing nothing’’ (2021), r. Payal Kapadia, care a fost unul dintre marii câștigători ai Festivalului Internațional de Film de la Cannes 2021 și care vorbește despre protestele împotriva injustiției sistemului castelor în India.
Despre sistemul juridic din Japonia ne vorbesc două documentare provocatoare: „Ushiku’’ (2021), r. Thomas Ash, ce prezintă tratamentul inuman al persoanelor care caută azil, și „Minamata Mandala’’ (2020), – un documentar epic al reputatului r. Kazuo Hara, a cărui retrospectivă OWR a avut loc în 2018 și care vorbește despre lupta îndelungată în justiție a oamenilor ce suferă de Minamata – o afecțiune neurologică provocată de otrăvirea cu mercur deversat de un combinat chimic în apele golfului Minamata.
Secțiunea 9 – Această Ucraina nu se va opri niciodată
Având în vedere dezastrul umanitar ce se desfășoară chiar sub ochii noștri, din selecție nu putea lipsi secțiunea „Această Ucraina nu se va opri niciodată’’, al cărui titlu a fost inspirat din filmul „This rain will never stop’’ (2020), r. Alina Gorlova ce urmărește cazurile unor refugiații care scapă de Războiul Civil Sirian, doar pentru a se izbi de conflictele armate din Ucraina, țara lor gazdă, demonstrând că războiul nu e niciodată doar o problemă izolată, ci trebuie tratat ca o pandemie de care suntem responsabili la nivel global.
OWR 2022 această secțiune cineaștilor ucraineni, din dorința de a sprijini o cultură care a fost întreruptă cu brutalitate și pe care dorește să o susțină atât prin filme, cât și prin evenimente speciale ce vor implica invitați ucraineni, care ne vor vorbi despre ce înseamnă colonialismul cultural și despre responsabilitatea oamenilor de cultură în fața agresiunii.
Până în 17 aprilie, orice abonament de pe Eventbook pentru etapa offline (perioada 13-22 mai) cumpărat vă aduce, gratuit, un abonament pentru perioada de proiecții online (23-31 mai). În plus, 50% din încasări vor fi donate de OWR 2022 regizorilor ucraineni prin intermediul asociației Docudays UA.
Citește și: GreenTech Film Festival 4, o săptămână de evenimente şi filme online, despre mediu
