Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a finalizat verificările dispuse de ministra Diana Buzoianu la Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), iar concluziile sunt alarmante: instituția este blocată, activitatea de inspecție este în colaps, iar structurile operative din teritoriu au fost golite de conținut.
Raportul arată deficiențe majore de organizare, un declin constant al activității de control și o concentrare disproporționată a personalului în aparatul administrativ, în detrimentul celor care ar trebui să acționeze efectiv în teren.
Scădere drastică a controalelor și ineficiență în aplicarea sancțiunilor
În cifre, prăbușirea activității de control este evidentă:
- numărul total de controale a scăzut de la 10.790 în 2022 la 9.270 în 2024;
- în prima jumătate a anului 2025 au fost realizate (doar) 3.081 controale;
- ponderea avertismentelor a crescut la peste 63%;
- gradul de încasare a amenzilor a coborât sub 20%;
- iar Serviciul Inspecția Națională a Apelor a funcționat, până recent, cu doar doi inspectori din 11 posturi aprobate.
Ministra Buzoianu acuză o obstrucționare deliberată a structurilor de inspecție, atât la nivel central, cât și local:
„Nu poți proteja resursa de apă doar stând la birou”,
spune Ministrul Mediului Diana Buzoianu.
„Reforma ANAR începe astăzi, iar rezultatele se vor vedea în teren. Vreau controale reale, investiții care se mișcă și o instituție care lucrează pentru oameni, nu pentru propriul confort.
„Voi cere lunar un raport cu controalele realizate în fiecare administrație bazinală și ce sancțiuni au fost date. Ne vom uita dacă sunt controlați poluatorii reali și dacă se iau măsuri. Cine mimează controlul pe teren va pleca din instituția Apele Române. Cine coordonează administrațiile bazinale în care corupția e lăsată să zburde, va pleca din instituția Apele Române. Nu ne mai permitem corupția să acapareze una dintre cele mai importante resurse ale noastre: apa”, a concluzionat ministrul.
Creștere artificială a aparatului central
Analiza Corpului de Control a mai relevat că structura centrală a ANAR a crescut cu 17% în ultimii cinci ani, depășind limita legală de posturi de conducere prevăzută de Codul Administrativ.
În același timp, activitatea din teren a fost neglijată, iar echipele operative — subdimensionate și fără coordonare eficientă.
Ministerul a dispus măsuri imediate: dublarea numărului de inspectori, instruirea personalului nou și stabilirea unor criterii minime de performanță – fiecare inspector urmând să efectueze între 20 și 30 de controale lunar.
În prezent, media este de doar 50 de controale per inspector în zece luni, o cifră considerată „total inacceptabilă”.
„Zilele acestea, numărul inspectorilor va fi dublat prin abilitarea șefilor de sisteme de gospodărire a apelor din teritoriu. (…) Vor fi stabilite misiuni tematice lunare și criterii minime de performanță – fiecare inspector urmând să efectueze cel puțin 20-30 de controale pe lună.”,
a mai precizat Diana Buzoianu.
Pierderea banilor din PNRR – consecință directă a blocajului administrativ
Printre efectele cele mai grave se numără pierderile de fonduri europene și din PNRR. Mai multe proiecte privind managementul apelor, digitalizarea sistemului hidrografic și modernizarea infrastructurii de prevenire a inundațiilor nu au fost nici măcar inițiate, din cauza haosului intern și a lipsei de coordonare.
Peste 450 de milioane de euro pierdute, investiții blocate și o gestiune defectuoasă a celor mai importante proiecte de infrastructură de apărare împotriva inundațiilor – acestea sunt principalele concluzii ale controlului derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la Administrația Națională „Apele Române”.
Verificările au fost dispuse de ministrul Diana Buzoianu în urma unor sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene, potrivit Ministerului Mediului.
„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri (…).”,
a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro din PNRR pentru 7 proiecte de investiții, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.
Unul dintre cele mai importante proiecte, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundațiilor – baraje și diguri – cu o valoare inițială de 340 de milioane de euro, a fost diminuat cu 90%.
Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri prevăzuți, au rămas finanțate doar un baraj și un polder (!), ambele în județul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro.
Controlul a constatat întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială.
În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%.
În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.
„Rezultatele sunt fără echivoc:
sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați care au fost recompensați fără rezultate.
Nu putem vorbi despre performanță atâta timp cât proiectele nu există în realitate. (…)”, a declarat ministra Mediului.
În urma raportului, Ministerul Mediului a propus o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR.
Din peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri pentru activități de proiecte, cel mult 100 vor rămâne implicați în implementarea proiectelor PNRR active, confirmate de Comisia Europeană.
Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor care au rămas neacoperite.
În paralel, se va introduce un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.
Consecințe imediate și pe termen lung
Pe termen scurt, raportul Corpului de Control va duce la schimbări în structura de conducere a ANAR, la investigații disciplinare și, posibil, la sesizări către instituțiile anticorupție.
Pe termen lung, însă, adevărata miză este reconstrucția capacității instituționale: fără o rețea funcțională de inspecție, România riscă degradarea ireversibilă a resurselor de apă, creșterea poluărilor necontrolate și o pierdere a încrederii publice în instituțiile de mediu.
Interviu – Ing. dr. Dan Rădulescu:
„La Mediu avem un Mercedes pe hârtie și un Trabant în teren”
Ing. dr. Dan Rădulescu este inginer hidrotehnist, consultant independent în domeniul protecției mediului. Rădulescu oferă consultanță cu privire la o gamă largă de probleme de protecție a mediului care implică subiecte legate de calitatea apei, dezvoltare durabilă, respectarea reglementărilor de mediu, managementul bazinelor hidrografice.
A lucrat peste douăzeci de ani ca inginer de control al resurselor de apă, până la nivel de senior, pentru Agenția Protecției Mediului din California (CalEPA), în cadrul Comisiilor Regionale de Control al Calității Apei (RWQCBs), în programele de avizare, urmărire și penalizare pentru uzinele de tratare a apelor uzate și programe municipale, industriale și de construcții pentru managementul apelor pluviale deversate.
Reporter: Domnule Rădulescu, cum vedeți concluziile raportului Corpului de Control la Apele Române?
Dan Rădulescu: Obiectiv, pot să vă spun din experiența mea internațională că activitatea de inspecție ar trebui să fie o prioritate. Trebuie plan de lucru anual, obiective clare, resurse umane adecvate. Și, foarte important, toleranță zero la corupție și la presiunile politice sau locale.
Reporter: Credeți că reducerea controalelor a fost influențată politic?
Dan Rădulescu: Presupun că da, e o suspiciune rezonabilă. În general, când activitatea de control scade fără motive obiective, influența politică e printre cauze.
Reporter: Cum ar trebui să arate o inspecție eficientă?
Dan Rădulescu: Inspectorii trebuie să fie bine pregătiți tehnic și juridic, dar și capabili să interacționeze cu oamenii. În alte țări, pe subiecte critice, se lucrează în task-force-uri interinstituționale. La noi, fiecare lucrează pe felia lui.
Reporter: Cum ați descrie, în final, situația de la Ministerul Mediului?
Dan Rădulescu: Pentru mine, la Mediu, e un Mercedes pe hârtie și un Trabant în implementare. Dacă avem grijă de mediu, avem grijă de noi. Natura ignoră proiectele care o ignoră.
***
