Centrul Român de Politici Europene propune Ministerului Agriculturii ca încurajarea și susținerea Food Hub-urilor să fie inclusă în noul Plan Național Strategic, ținând cont că aceste entități care îi ajută pe fermierii mici și mijlocii contribuie la securitatea alimentară a României, a spus directorul executiv al Centrului, Alexandra Popa.
„Noi propunem Ministerului Agriculturii o nouă fișă pe Food Hub-uri care să fie inclusă în noul Plan Național Strategic pentru că Food Hub-urile contribuie la securitatea alimentară a țării mai ales în acest context turbulent. Sunt mai mult decât niște intermediari care cumpără pe baza unor principii etice de la fermieri. Fermierii mici și mijlocii au nevoie de aceste servicii integrate de depozitare, marketing, transport și consiliere și de susținere a inovării”, a declarat Popa, în cadrul dezbaterii „Provocările agriculturii românești în contextul strategiei UE „De la fermă la consumator” și a noii Politici agricole comune (PAC)”, organizate miercuri de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România.
Potrivit Centrului Român de Politici Europene, viitorul Plan Național Strategic (PNS) post-2021, alături de Programele Operaționale din Fonduri Structurale, trebuie să prioritizeze înființarea și dezvoltarea în primii 3 ani a minim 15 centre de agregare de tip Food Hub cu următoarele cheltuieli eligibile minimale:
- Formarea managerilor de food hub
- Investiții în construcția de depozite și/sau susținerea cheltuielilor cu închirierea de spații
- Dezvoltarea și mentenanța unor platforme de vânzare
- Susținerea salariilor personalului de bază al food hub-urilor (manager, expert logistic etc)
- Susținerea cheltuielor de transport și logistică ce țin de agregarea și vânzarea producției
- Cheltuieli cu serviciile de educație și consiliere pentru fermieri.
Potrivit Alexandrei Popa, România are câteva milioane de gospodării țărănești și ferme mici și mijlocii care trebuie să asigure și pot să asigure securitatea alimentară a României, mai ales în contextul în care folosesc mai puține input-uri decât fermele mari și sunt mai puțin vulnerabile la criză.
Ea a oferit exemplu Statelor Unite ale Americii, unde Food Hub-urile ajută fermierii pe o paletă foarte largă de activități de la comunicare, agregarea producției, logistică, depozitare și transport, asigură managementul tranzacțiilor comerciale între fermieri și clienți și consultanță, care este foarte importantă.
Ea a reamintit că România are un deficit comercial foarte mare pentru că importă produse procesate. „Motivul pentru acest deficit este slaba valorificare pe piață sub formă de producție proaspătă, dar mai ales procesată, a producției fermelor mici și mijlocii. Stăm extrem de prost la logistica și stocarea produselor proaspete”, a spus Popa.
Potrivit directorului executiv al Centrului Român de Politici Europene, sectorul cooperativelor s-a dezvoltat foarte mult, iar anul trecut s-ar fi înființat peste 800 de cooperative agricole noi. Deși acestea sunt folositoare, ele se pretează mai mult pentru a agrega producția de același fel, monoproducția dintr-o zonă, în timp ce stilul „băcănie”, unde mai multe produse sunt disponibile, este mai potrivită pentru Food Hub-uri.
Popa a explicat că Food Hub-urile oferă un preț corect agricultorilor cu care colaborează. „În timp ce fermierul primește doar 10% din valoarea producției atunci când acționează pe piața liberă și vinde la poarta fermei sau a gospodăriei către intermediar, Food Hub-urilor chiar oferă un preț echitabil fermierilor, îi ajută să se dezvolte, îi educă pentru a îndeplini cerințele consumatorului pe zona de marketing, pe acreditare, pe obținere de certificări, fac enorm de multe pentru fermieri. Educă, în același timp, și consumatorul cu privire la importanța unui consum local etic și au o componentă verde importantă și se aliniază astfel cu obiectivele Farm to fork care credem noi ar trebui să rămână în picioare chiar și în contextul aceste crize, evident – mai bine contextualizate pentru situația fiecărei țări în parte”, a mai adăugat ea.
Ce este un Food Hub și cum ajută fermierii
Un Food Hub este o afacere sau organizație care gestionează în mod activ agregarea, distribuția și comercializarea produselor alimentare identificate în primul rând la producătorii locali și regionali cu scopul de a le consolida acestora capacitatea de a satisface cererea de tip angro, cu amănuntul și instituțională.
Funcțiile Food Hub-ului:
- Funcția de comunicare în vederea desfacerii producției – colectarea, procesarea și partajarea informațiilor;
- Funcții logistice – depozitare și transport;
- Asigură managementul tranzacțiilor comerciale între fermieri și clienți;
- Oferă consultanță de marketing, inovație, agroecologie, noi tehnologii.
În România, Romanian-American Foundation a lansat în 2017 programul pilot Food Hubs, gestionat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca și a vizat cinci orașe Câmpulung Moldovenesc, Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Odorheiul Secuiesc.
Valoarea acestuia a fost de până la 1,6 milioane USD.
Cifra de afaceri a fost de 650.000 USD în 2020 și a existat o creștere de 150% în perioada de vârf a pandemiei (aprilie-august 2020).
Citește și: Producătorii de alimente tradiţionale din programul Food Hub estimează o dublare a vânzărilor în acest an
