Un proiect educativ unic in Romania se deruleaza, de 13 ani, in Bistrita – Nasaud, langa Pasul Tihuta. De obicei, aceasta zona te duce cu gandul la mitul lui Dracula, “implantat” aici de Bram Stocker si valorificat de localnici in scopuri turistice. Acum insa, cel mai ambitios proiect este cel derulat de Asociatia Tasuleasa Social.
“Povestea a inceput cu un om – era numai Alin, in varful dealului, privind cum treceau camioanele acelea uriase, care carau padurile. Trebuie sa facem ceva, s-a gandit Alin. Nu a putut opri camioanele cu lemne. Dar a pus altceva in loc”. Astfel relateaza Ada Milea, unul dintre numerosii artisti implicati in proiect, inceputul “aventurii” Tasuleasa.
Numele dealului Tasuleasa devine simbol al actiunilor "verzi"
Alin Uhlmann-Useriu, fondatorul si presedintele Asociatiei Tasuleasa Social, isi aminteste ca prima sa actiune a fost in anul 2000, cand a adus din Germania niste masini cu cadouri pentru copii din Romania. Apoi a pus bazele Asociatiei. “Tasuleasa este numele dealului care ne da apa, iar cuvantul Social a desemnat, de la bun inceput, caracterul activitatii noastre”, spune Alin.
In cei 12 ani de functionare, Asociatia Tasuleasa Social nu a primit nici un ban de la statul roman. “Dar daca se implineau toate promisiunile pe care le-am primit, pana acum aveam aici si sediul ONU”, spune Alin.
Astfel ca in proiectele Asociatiei Tasuleasa au fost implicati doar banii fondatorului si ai sponsorilor. In total – opt milioane de euro.
La nivel national, singurul sponsor permanent este Coca-Cola HBC Romania, caruia i se mai adauga sponsori locali, pentru diferite proiecte.
„Pentru noi, Coca-Cola HBC Romania, comunitatile din zona Dornelor sunt foarte importante pentru ca noi aici ne imbuteliem apele minerale, iar importanta protejarii mediului si comportamentul civic responsabil sunt parte a planului nostru de dezvoltare durabila", explica Laura Sgarcitu, coordonator Responsabilitate Sociala la Coca-Cola HBC Romania.
"Copiii hotilor de lemne vin sa planteze copaci"
Autocamioanele cu cadouri pentru copii si cu medicamente continua sa vina, in fiecare an. Dar cele mai ample proiecte sunt impaduririle. Pana acum, voluntarii Asociatiei au plantat peste 160.000 de puieti, in judetele Bistrita-Nasud si Suceava, inclusiv in vecinatatea unor localitati unde populatia, foarte saraca, traieste din lemnele furate din padure. Drept rod al actiunilor de educatie ecologica si de responsabilitate sociala, “copiii hotilor de lemne vin la noi sa planteze copaci”, spune Alin.
Cel mai ambitios proiect “verde” al Asociatiei este Padurea Pedagogica, inaugurata anul trecut langa campusul Tasuleasa. Tabara si padurea ingrijita de ea ocupa, impreuna, o suprafata de cinci hectare.
Amplasamentul taberei este destul de greu accesibil. Cel mai apropiat aeroport este la Cluj-Napoca, adica la 169 de kilometri. Bucurestiul este la 476 de kilometri, ceea ce inseamna o calatorie de zece ore cu trenul pana in gara Bistrita, iar de acolo pana la Tasuleasa mai sunt vreo 40 de kilometri. In toate variantele, ultimii kilometri tot cu masina trebuie sa-i dovedesti, iar ultimii 500 de metri ii faci pe un drum comunal, fost drum de carute, pietruit prin eforturile financiare si chiar fizice ale membrilor Asociatiei.
“Ziua lucram pe excavator, noaptea pazeam excavatorul”
“Ziua lucram pe excavator, iar noaptea dormeam intra-o masina, alaturi, ca sa pazesc excavatorul. Dupa 400 de ore in cabina, am devenit si specialist in excavatoare”, povesteste Alin. Asa s-au ridicat campusul Tasuleasa si Padurea Pedagogica. Terenul acestora i-a apartinut lui Alin, dar constructia si amenajarea taberei a costat un milion de euro. In Padurea Pedagogica, sponsorizata de Coca-Cola HBC, s-au investit 80.000 de euro, din care numai imprejmuirea a costat 10.000 de euro.
Acum insa, elevii romani au la dispozitie o “sala de clasa” in aer liber, intinsa pe trei hectare.
In ciuda drumului anevoios, peste 5000 de copii si tineri au trecut pana acum prin tabara de la tasuleasa, dintre care 1300 numai in ultimele 12 luni, veniti din Bistrita-Nasaud, Suceava, Cluj, Bacau si Bucuresti, dar si din Germania, Turcia, Spania, Finlanda, Anglia, Franta si Olanda.
Multi elevi au venit nu doar ca vizitatori, ci si ca sa participe la actiunile ecologice.
“In Germania, voluntariatul a inceput pe la 1200 iar acum actiunile de voluntariat sunt obligatorii si pentru ele se primeste nota la scoala. Au venit aici copii care aveau poate, acasa, un buget al familiei mai mare decat al intregului judet Bistrita-Nasaud. Nu ne-au intrebat nici daca avem la masa cartofi prajiti, nici daca avem paturi. Capacitatea noastra de cazare este de numai 24 de voluntari. Au dormit si pe jos”, recunoaste Alin.
Aventuri in Padurea Pedagogica
Padurea Pedagogica inseamna “padurea batrana”, “padurea tanara” si un lac amenajat langa parau, inchegate intre ele prin elemente care permit insusirea de catre copii a elementelor de botanica, zoologie, ecologie si utilizare a energiilor regenerabile. De asemenea, se invata tehnici de supravietuire in natura si de alpinism.
“Avem aici si vipere, dar in general nu sunt periculoase. De regula ele fug de om si evita sa-l muste, pentru ca au nevoie de venin pentru a vana. Oricum, in judetul Bistrita-Nasaud exista patru doze de vaccin antivenin, dintre care doua le avem aici la Tasuleasa”, ne linisteste voluntarul Paul Muresan (24 de ani), din Bistrita.
Iar pentru Natasa, venita din Republica Moldova, absolventa de Arte la Cluj si ajunsa voluntar la Tasuleasa, “viperele sunt chiar sfioase”.
Totusi, in padure vizitatorii nu merg decat insotiti de voluntari, care ii indruma si pentru parcurgerea traseelor de alpinism.
Ele includ, de exemplu, podul din Nepal, facut din trepte de lemn suspendate intre doua franghii, scara lui Iacob – cu trepte din ce in ce mai rare, sau tiroliana – o funie lunga de 70 de metri, intinsa deasupra copacilor si a paraului, pe care aluneci atarnat in coarda de alpinism.
In Padurea Pedagogica, elevii inteleg si principiile energiilor regenerabile.
Studenti din Germania au adus si montat la Tasuleasa patru module energetice. O turbina eoliana, una hidraulica (foto stanga) si un panou fotovoltaic alimenteaza cate un bec.
In plus, ca sa vada avantajele acestor sisteme alternative, copiii pot produce aceeasi energie electrica pedaland, din greu, la o bicicleta.
“Dupa ce se termina combustibilul clasic, s-ar putea sa fie nevoie sa pedalam ca sa vedem un film”, ne avertizeaza voluntarii.
“E ca intr-o panza de paianjen. Oamenii care vin aici nu mai vor sa plece sau cel putin se mai intorc inca o data”, spune Paul Muresan.
La Tasuleasa, fiecare voluntar vine sa faca lucrul pe care-l stie cel mai bine.
De exemplu, Alexandru Tomescu a venit sa cante la vioara, iar Marcel Iures a venit pentru a sustine in fata copiilor o piesa de teatru in aer liber. Apoi s-au implicat si in alte actiuni de voluntariat. “Pentru ca ele dau aer si viata oamenilor. Le dau inapoi. Incearca sa-i convinga ca acesta e drumul bun. Poate singurul”, spune Marcel Iures.
Se poate construi o "tabara Tasuleasa" si in alte colturi ale Romaniei? Nu, raspunde Alin Useriu, pentru ca “nu avem atatea resurse. Nu putem salva toata lumea, putem salva numai o bucatica din ea”.
Marele beneficiu al acestor actiuni educative va aparea atunci cand fiecare “initiat”, trecut pe la Tasuleasa, se va intoarce acasa si va aplica acolo tot ceea ce a invatat – la scoala, pe strada si in familie. In acest mod se poate multiplica modelul Tasuleasa. “Acesta e drumul bun. Poate singurul”.
Foto: Mircea Restea, Mihai Diac
Comentariile tale pot fi postate aici
Citeste si:
