Amânarea Regulamentului UE privind defrișările reaprinde disputa despre categoria „fără risc” pentru statele membre. Fern, Agent Green și Bruno Manser Fonds, sprijinite de peste 20 de organizații civice internaționale, avertizează asupra exploatărilor ilegale din România și din alte state europene, atrăgând atenția că această abordare subminează credibilitatea Uniunii.
Comisia Europeană a decis să amâne pentru a doua oară implementarea Regulamentului privind defrișările (EUDR), invocând probleme de ordin tehnic.
Actul normativ, adoptat în 2023, urma să intre în vigoare la 30 decembrie 2025 și ar fi obligat operatorii care vând pe piețele UE produse precum lemn, cafea, cacao, soia, carne de vită și ulei de palmier să dovedească faptul că acestea nu au cauzat defrișări.
Legea este o premieră mondială și urmărește să reducă cu 10% defrișările globale asociate consumului european.
Deși textul legislativ a fost negociat și adoptat de Parlamentul European și Consiliu, aplicarea sa a devenit ținta presiunilor politice și economice.
Potrivit informațiilor oficiale, Comisia justifică amânarea prin „probleme IT” în funcționarea platformei de trasabilitate.
Organizațiile de mediu contestă însă această explicație și acuză o decizie motivată politic.
Poziția organizațiilor internaționale
În acest context, organizațiile Fern, Agent Green și Bruno Manser Fonds au transmis o scrisoare Comisarului european pentru Mediu, cerând implementarea consecventă și fără întârziere a EUDR.
Documentul este susținut de peste 25 de ONG-uri europene și internaționale.
„România trebuie considerată o țară cu risc considerabil, nu neglijabil, de exploatări forestiere ilegale”, au transmis organizațiile.
Ele atrag atenția că pădurile primare și seculare din România, cu valoare ridicată pentru biodiversitatea Uniunii, sunt insuficient protejate și în continuă degradare.
România, exemplu al degradării pădurilor europene
O parte semnificativă din pădurile cu biodiversitate ridicată ale UE se află în România.
În 2019, inventarul Primofaro a identificat peste 500.000 hectare de păduri potențial primare și seculare.
Între timp, 138.000 hectare au fost exploatate, inclusiv 71.000 hectare aflate în situri Natura 2000.
În ciuda acestui bilanț, doar 3% din pădurile României erau strict protejate în 2023.
Strategia europeană pentru biodiversitate prevede finalizarea cartării pădurilor primare până în 2025 și protecția lor strictă până la sfârșitul lui 2029.
Procesul este însă marcat de întârzieri și de încercări de reducere a suprafețelor recunoscute ca păduri primare.
În paralel, fenomenul de „panic logging” – exploatări accelerate înaintea noilor măsuri de protecție, a dus la pierderea caracteristicilor esențiale ale unor păduri.
Suprafețe care ar fi trebuit protejate au fost transformate în plantații, neeligibile conform EUDR.
Dimensiunea tăierilor ilegale
Problema exploatărilor ilegale a fost confirmată chiar de autorități. În 2019, ministrul Mediului a recunoscut că, potrivit Inventarului Forestier Național, circa 20 milioane metri cubi de lemn erau extrași anual fără acte.
Comisia Europeană a emis în 2020 un aviz motivat pentru încălcarea legislației privind habitatele și păsările, menționând degradarea siturilor Natura 2000.
În 2023, Parlamentul European a subliniat lipsa progreselor.
Un raport PETI după o misiune de documentare în România a arătat că infracțiunile de mediu constituie categoria principală de infracțiuni investigate la nivel național.
Codul Silvic și riscurile noi
Noul Cod Silvic, adoptat în decembrie 2024, adâncește îngrijorările privind EUDR. Printre modificări se numără facilitarea scoaterii terenurilor din Fondul Forestier Național și reducerea obligațiilor de regenerare.
Aproximativ 500.000 hectare devin astfel vulnerabile la defrișare.
De asemenea, suprapunerea între atribuțiile de reglementare și cele comerciale rămâne o problemă structurală, descrisă de organizații drept o situație de „vulpea pusă paznic la cotețul cu găini”.
Trasabilitate și breșe în SUMAL
România dispune de sistemul digital SUMAL pentru trasabilitatea lemnului, considerat de ultimă generație.
Totuși, investigații independente au arătat metode de eludare a sistemului, confirmate și de un raport OCCRP din 2024.
Ministerul Mediului a elaborat soluții pentru a închide aceste breșe, însă ele nu au fost implementate.
ONG-urile consideră că EUDR oferă oportunitatea de a consolida sistemul și de a garanta trasabilitatea completă a lemnului.
Criza europeană a pădurilor
Problemele nu sunt limitate la România. Agenția Europeană de Mediu arată că 53,9% din pădurile UE au un statut de conservare „nefavorabil-inadecvat”, iar 30,6% „nefavorabil-rău”.
Doar 14,2% sunt considerate în stare bună.
În Suedia, aproape 45.000 hectare de păduri cu valoare ridicată de conservare sunt programate pentru exploatare, inclusiv în teritorii indigene Sápmi.
În acest context, propunerile unor state membre de a introduce o categorie „fără risc” pentru țările UE sunt considerate necredibile de organizațiile de mediu.
Reacția lui Gabriel Păun
Gabriel Păun, președintele Agent Green, a criticat dur decizia Comisiei Europene de a amâna aplicarea EUDR.
„Comisia Europeană a comis astăzi cea mai mare eroare din existența sa. Una care decredibilizează guvernanța Uniunii Europene și ilustrează deprofesionalizarea conducerii care nu mai reprezintă valorile agreate în tratatul de înființare a Uniunii”, a declarat Păun.
Acesta a subliniat că amânarea este motivată politic, nu tehnic, și pune în pericol însăși existența regulamentului:
„Totul este pus la punct cu minuțiozitate atât în Europa cât și pe celelalte continente implicate. Amânarea este una politică și nu una tehnică. Politrucii diletanți calcă în picioare ceea ce au cerut milioane de cetățeni și mediul academic”.
Păun a amintit că legea urma să impună trasabilitate pentru produse de import precum cafea, cacao, carne de vită și ulei de palmier, cu scopul de a elimina contribuția UE la defrișările globale.
Ce urmează?
Regulamentul anti-defrișări este parte a Pactului Verde European, dar opoziția politică și economică riscă să îl golească de conținut.
În următoarele săptămâni, Parlamentul European urmează să se pronunțe asupra viitorului actului normativ.
ONG-urile solicită implementarea la termen și fără derogări, subliniind că amânările repetate pun în pericol atât credibilitatea Uniunii, cât și integritatea pădurilor europene și globale.
CITIȚI ȘI:
De la codru la cod de bare: cum lanțul IKEA amenință ultimele păduri seculare ale României
IKEA – Stăpânul Pădurilor: când dulapul din sufragerie devine o poveste despre defrișări
