De la codru la cod de bare: cum lanțul IKEA amenință ultimele păduri seculare ale României

La prima vedere, un raft sau o masă cumpărată de la IKEA pare un simbol al accesibilității și al designului modern. Însă, dincolo de etichetele albastre și galbene, o investigație Greenpeace scoate la lumină un adevăr tulburător: mobilierul „democratic” al lumii ascunde o notă de plată ecologică uriașă pentru pădurile Carpaților.

Pierderea accelerată a pădurilor valoroase

Analiza imaginilor satelitare și verificările de teren arată un fenomen alarmant: coronamentul forestier dispare în România de 2,5 ori mai repede decât în țările vecine, Polonia și Ucraina. Numai în anul 2024, aproape 59 km² de păduri cu valoare naturală ridicată (HBVF) – multe dintre ele candidate pentru protecție strictă – au fost pierdute.

În total, România a înregistrat în 2024 o pierdere de 138,95 km² de coronament forestier, echivalentul a peste 19.000 de terenuri de fotbal.

IKEA și setea globală de lemn

IKEA, al doilea cel mai mare consumator industrial de lemn din lume, achiziționează anual din România aproximativ 408.000 m³ de lemn virgin. Echivalentul? Aproape 20 km² de păduri valoroase dispar în fiecare an, jumătate din acest volum fiind transformat direct în mobilier.

Legal nu înseamnă sustenabil. Exploatarea pădurilor cu valoare naturală ridicată este permisă în România, dar asta nu anulează impactul devastator.

„Aplicarea principiului precauției nu este opțională, ci esențială”, avertizează Greenpeace.

Deficiențele certificării FSC

IKEA se apără printr-un argument clasic: 98% din lemnul său ar fi certificat FSC. Însă în România, standardul FSC nu a mai fost actualizat din 2017 și nu integrează noile politici europene, precum obiectivele Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030.

Așadar, eticheta „verde” nu garantează protecția pădurilor cu adevărat valoroase.

Greenpeace a notificat oficial IKEA, cerând stoparea achizițiilor din zone identificate ca fiind cu valoare ecologică ridicată. Răspunsul companiei? Că presiunea ar trebui pusă pe statul român, nu pe lanțul său de aprovizionare.

Poziția IKEA – o interpretare riscantă

Oficial, IKEA consideră că pădurile deja exploatate nu mai pot fi încadrate ca „seculare” și, prin urmare, nu ar necesita protecție strictă. Această abordare contrazice însă recomandările Comisiei Europene, care precizează că și pădurile degradate ar trebui protejate pentru a-și putea recăpăta funcțiile naturale.

Astfel, IKEA normalizează o practică periculoasă: odată catalogată ca „afectată”, o pădure poate fi exploatată la nesfârșit, blocând șansa ecosistemului de a se reface.

Studiu de caz: Pădurea seculară Rusca Montană

La peste 1.000 de metri altitudine, Rusca Montană adăpostește arbori de fag de peste 180 de ani, specii rare de insecte și licheni, dar și un volum uriaș de lemn mort – esențial pentru biodiversitate.

Mai puțin de 0,5% dintre pădurile din Carpați au asemenea caracteristici.

În 2025, aici a fost autorizată o exploatare de peste 4.200 m³ de lemn, o parte deja transportată către Masifpanel, furnizor IKEA. Doar într-o singură lună, peste 1.000 m³ de lemn din această pădure au ajuns la fabrica din Însurăței, iar ulterior – pe rafturile IKEA din Polonia și Slovenia.

De la „fast furniture” la colaps ecologic

Greenpeace avertizează: lipsa de acțiune a IKEA face ca mobila „democratică” să devină sinonimă cu „fast furniture” obținută pe seama celor mai rare ecosisteme forestiere din Europa.

„Nu este doar o chestiune de cifre. Este vorba despre pierderea ireversibilă a unui patrimoniu natural: ecosisteme vii, complexe, care fac parte din ultimele păduri seculare și valoroase ale Europei.”

Ce solicită Greenpeace

1.Suspendarea imediată a aprovizionării din toate zonele identificate ca interzise exploatării, cel puțin până la desemnarea oficială a 10% din pădurile României pentru protecție strictă.

2.Revizuirea politicii de aprovizionare pentru alinierea la Strategia UE pentru Biodiversitate, care cere protecție strictă pentru minimum 10% din suprafața terestră și marină a Uniunii până în 2030.

Concluzie

Din Carpați până în sufrageriile din întreaga lume, povestea lemnului românesc are două fețe. Pe de o parte, mobilier accesibil și design apreciat; pe de altă parte, dispariția ireversibilă a unor ecosisteme care nu pot fi înlocuite.

În joc nu este doar viitorul pădurilor, ci și credibilitatea unei companii care pretinde că „face bine pentru oameni și pentru planetă”.

Pentru a vedea toate imaginile, datele complete și întreaga investigație Greenpeace, te invităm să accesezi raportul integral și să descoperi cum fiecare piesă de mobilier poate ascunde o poveste mai complexă decât pare la prima vedere.

Citiți și:

IKEA – Stăpânul Pădurilor: când dulapul din sufragerie devine o poveste despre defrișări

Au început înscrierile pentru Gala Green Report 2025