Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat lansarea noului Cod Silvic în dezbatere publică și a spus că acesta este foarte aproape de cum ar trebui să arate o lege de bază a silviculturii în orice stat. Activiștii de mediu de la WWF nu sunt însă de acord și au adus critici consistente proiectului care, în viziunea lor, legalizează o creştere necontrolată a exploatărilor de lemn și presupune riscuri majore pentru conservarea pădurilor la nivel de peisaj.
Potrivit lui Fechet, la noul Cod Silvic au lucrat și specialiști externi de la Universităţii Transilvania din Braşov şi ai Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava şi de specialişti ai Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea.
Ministrul a mai spus că, printre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se află faptul că tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale (896.758 hectare). De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (541.140 hectare), dar şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane de hectare, din care aproape jumătate e pădure).
În plus, Codul Silvic va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar şi stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora.
Totodată, se acordă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluţii alternative de pază – de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu şi în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.
În acelaşi timp, vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere, se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar şi pentru construcţia de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunităţi. Astfel, minimum 5% şi maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge sub formă de investiţii în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn.
O altă prevedere din noul Cod Silvic este cea referitoare la apariţia termenului de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti.
În context, va fi înfiinţat Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic şi pentru orice act de corupţie sau deviaţie deontologică în interiorul sistemului silvic.
De asemenea, toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Naţional Forestier, va fi întocmit Catalogul Naţional al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare şi apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”. „Acestea devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri„, se arată într-un comunicat.
Nu în cele din urmă, orice român se va putea bucura de pădurile României şi va avea dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară, atât deţinută de statul român, cât şi privată.
Datele false în SUMAL – cinci ani de închisoare
Introducerea de date şi fotografii false în SUMAL va fi asimilată infracţiunii de fals în declaraţii şi se va sancţiona cu închisoare de până la cinci ani, a mai spus Fechet. El a reamintit că 46 de milioane de euro, bani din PNRR, vor fi investiţi în tehnologii care să combată tăierile ilegale, precum supravegherea prin satelit sau sistemul de camere video pentru păduri.
Mircea Fechet a adăugat că noul Cod Silvic va crea şi cadrul legislativ pentru a putea folosi aceste instrumente digitale.
„Un alt lucru extrem de important pe care îl voi propune prin acest nou Cod silvic se referă la furtul de masă lemnoasă, furtul de lemne, unde astăzi există în Codul penal anumite infracţiuni. Vom introduce alte două infracţiuni prin noul Cod silvic. Pe de o parte, trebuie să reglementăm foarte clar falsul în declaraţii, pentru că astăzi există foarte multe metode neortodoxe prin care, folosind aplicaţia SUMAL, că discutăm despre poze, că discutăm despre fotografii falsificate introduse în SUMAL, există un anumit grad de inventivitate. Prin noul Cod silvic, introducerea în sistemul electronic a acestor date falsificate va fi asimilată infracţiunii de fals în declaraţii, pe de o parte, şi va însemna un risc de închisoare de până la 5 ani”, a spus Fechet.
Acesta a menţionat, totodată, că prin noul Cod silvic se va introduce o sancţiune complementară pentru furtul de lemne. În prezent, cantitatea minimă era de 10 mc, iar entitățile constatatoare au arătat că existau multe situații în care cei care furau lemn se încadrau în sub 10 mc tocmai pentru a nu fi sancționați. Noul Cod Silvic aduce însă și un procent – respectiv 20% din valoarea declarată.
„Tot ce este peste 20% lemn furat va însemna infracţiune şi complementar faţă de acest procent de 20% care este o noutate, vom introduce în noul Cod silvic şi măsura confiscării autoturismului cu care se efectuează acel transport. Cu speranţa că această măsură va fi una care va descuraja furtul de lemne şi transportul acestora. Ca să vă dau doar un exemplu, (…) astăzi, dacă într-o astfel de dubă avem în acte pentru 3 mc şi în realitate sunt 4 mc, acel şofer riscă o sancţiune contravenţională exact ca sau aproape ca în situaţia în care este prins fără centura de siguranţă. Odată adoptat în forma propusă noul Cod silvic, un mc în plus faţă de trei, care înseamnă mai mult de 20% din volumul declarat, va însemna, pe de o parte, infracţiune, dar va însemna şi confiscarea pe loc a mijlocului de transport„, a explicat demnitarul.
WWF: Același sistem ineficient de combatere a tăierilor
Reprezentanţii WWF România consideră că, prin noua variantă a Codului Silvic, prezentată de ministrul Mediului, Mircea Fechet, nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale şi că transparenţa privind monitorizarea unitară a sectorului forestier naţional lipseşte.
„Rămânem cu acelaşi sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale centrat pe marcarea arborilor, vânzarea lemnului pe picior şi identificarea cioatelor nemarcate în 7 milioane de hectare de pădure. Deficienţele generate de acest sistem, care şi-a dovedit cu prisosinţă ineficienţa în ultimii 30 de ani, vor continua: (i) acte de punere în valoare pentru volume mai mici decât cele reale în teren; (ii) tăieri ilegale produse cu ajutorul unor dispozitive falsificate; (iii) dificultate sau chiar imposibilitatea verificării legalităţii, dublate de faptul că (iv) nu oferă probe concludente în instanţă. Se impune o reformă a Sistemului actual de control centrat pe ‘marcarea’ şi paza arborilor în pădure într-unul axat pe controlul volumelor materialelor lemnoase ce ies din pădure„, se precizează într-un comunicat al organizaţiei de mediu.
Potrivit sursei citate, modul în care este definită introducerea pe piaţă, mai ales aşa cum este definită exploatarea şi lemnul brut, contravin reglementărilor Uniunii Europene (UE) în domeniu care instituie responsabilităţi clare pentru introducerea în piaţă a lemnului.
De asemenea, nu este asumată de către autoritate dezvoltarea şi punerea la dispoziţie a instrumentelor moderne de monitorizare a cantităţilor de lemn transportate şi a unicităţii transporturilor, pentru combaterea practicilor neconforme (i.E. instituirea „sigiliului electronic al transporturilor” şi posibilitatea estimării automate a volumului utilizând tehnici moderne IT/ AI operaţionalizate prin sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase).
În viziunea activiştilor de mediu, prin noul Cod Silvic „este legalizată o creştere necontrolată a exploatărilor de lemn: presupune riscuri majore pentru conservarea pădurilor la nivel de peisaj dar şi în ce priveşte dezvoltarea unei bioeconomii durabile„.
„Sunt avansate o serie de prevederi care permit creşterea necontrolată a volumului de lemn, exploatabil în mod legal, fără o evaluare prealabilă a impactului cumulat pe care aceste măsuri îl pot avea la nivelul peisajului forestier naţional/regional. În cazul proprietăţilor cu suprafaţa de până la 100 ha (dar care cumulat ar putea să depăşească 2 mil. ha), alegerea sortimentelor ţel de producţie şi implicit alegerea vârstei exploatabilităţii nu ar trebui să se poată realiza decât în mod condiţionat, cu trimitere către un nou set de norme tehnice (ex: posibil codru neregulat), prin care să se urmărească o serie de indicatori de rezultat riguroşi pentru a preveni efectul cumulat al tăierilor de regenerare la nivelul peisajului. De asemenea, trebuie clar instituit că această posibilitate nu se aplică pentru proprietăţile ce derivă din dezmembrarea unor suprafeţe de peste 100 ha, la nivelul anului de referinţă 2022 – o măsură necesară care să prevină divizarea administrativă a proprietăţilor de peste 100 ha„, notează WWF România.
Pe lista altor puncte nevralgice ale Codului Silvic, semnalate de către organizaţia de mediu, se mai află: nu este prezentată nicio evaluare a riscurilor pe care „inflaţia de lemn”, nu este prevăzută o reformă reală şi adecvată a modului de întocmire a Amenajamentelor Silvice, lipseşte susţinerea pentru valorificarea şi prelucrarea superioară a lemnului în România, ceea ce va continua să afecteze dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, nu este promovată şi susţinută valorificarea şi prelucrarea superioară a lemnului pe plan local, trebuie stabilit prin lege, fără echivoc, că prin regulamentul de valorificare a masei lemnoase impus RNP Romsilva şi RPL, sunt instituite practic „obligaţii de serviciu public”.
De asemenea, se menţionează că gospodărirea pădurilor nu integrează în mod adecvat măsurile specifice pentru conservarea biodiversităţii, nefiind incluse în lista Valorilor Ridicate de Conservare ecosistemele forestiere rare, ameninţate şi periclitante, pădurile incluse în patrimoniul mondial UNESCO, pădurile incluse în Catalogul Naţional al Resurselor Genetice Forestiere, zonele de concentrare critică/zonele de refugiu cu utilizare sezonieră critică sau habitatele marginale naturale de mare valoare conservativă.
„Nu este instituit un sistem de monitorizare care să măsoare eficienţa sistemului de control, bazat pe „indicatori de rezultat” şi care să evalueze periodic nivelul recoltărilor ilegale de lemn la nivel naţional, cu evidenţierea evoluţiei modului de operare şi a factorilor de risc specifici. În continuare, vom auzi cifre asumate doar despre numărul controalelor sau valoarea sancţiunilor aplicate, dar nu şi o estimare a cantităţilor de lemn recoltate ilegal/ nefiscalizate. Astfel, vor continua controversele pe această temă şi nu vor putea fi soluţionate eficient breşele din sistemul de combatere a recoltărilor ilegale. Nu este instituit un sistem de evidenţă publică în ceea ce priveşte rezumatul registrelor de Control. Nu este asumată de Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură un program de finanţare pentru accesibilizarea fondului forestier naţional de producţie şi crearea unei infrastructuri forestiere prietenoase cu mediul„, susţin specialiştii WWF România.
În acelaşi timp, WWF România este de părere că interesul legitim al comunităţilor dependente de pădure este „iarăşi ignorat”, fiind tratat „superficial”. „Practic, aceste comunităţi trebuie să câştige o competiţie economică cu marii procesatori de lemn/prestatori de servicii, care fac adesea uz de practici neconcurenţiale şi care generează un impact de mediu mult mai mare„, se apreciază în comunicat.
Specialiştii subliniază faptul că România riscă să rămână cu mai puţine păduri.
Citește și: Raport WWF: Ilegalitățile din păduri continuă. Cum răspunde Ministerul Mediului criticilor aduse?