Plantele sunt responsabile pentru 98% din oxigenul pe care îl respirăm și reprezintă 80% din aportul caloric zilnic. Potrivit FAO, în fiecare an, până la 40% din culturile alimentare sunt pierdute din cauza dăunătorilor și bolilor. Aceste pierderi atât în ceea ce privește randamentele, cât și veniturile au un efect devastator asupra celor mai sărace comunități care își bazează mijloacele de existență pe agricultură.
Dăunătorii și bolile plantelor nu cunosc limite. Într-o lume extrem de globalizată și interconectată, nu este de mirare că aceștia pot călători și coloniza noi zone. Schimbările climatice exacerbează această răspândire, creând condiții favorabile pentru acești dăunători și supraviețuirea unor boli specifice plantelor în zone noi. De exemplu, schimbările climatice au contribuit deja la extinderea unor dăunători, cum ar fi gărgărița roșie a palmierului, viermele de toamnă, musca fructelor sau lăcusta deșertului. O creștere a numărului dăunătorilor reprezintă o amenințare semnificativă pentru mediu, deoarece aceștia, în special cei invazivi, pot provoca o pierdere majoră a biodiversității. Bolile plantelor sunt la fel de devastatoare, făcând ravagii asupra recoltelor și reducând veniturile fermierilor.
Dar care sunt unele dintre cele mai invazive boli ale plantelor și cum contribuie schimbările climatice la răspândirea lor? Iată doar cinc exemple din ce în ce mai periculoase care amenință sănătatea plantelor:
Mana sau fitoftoroza
Fitoftoroza este o boală care atacă cartofii și roșiile și este cauzată de ciuperca Phytophthora infestans. La tomate, boala provoacă leziuni pe frunze, pețiole și tulpini, în timp ce tuberculii de cartofi dezvoltă putregai până la 15 milimetri adâncime. Ciuperca are o mare capacitate de a se adapta la condițiile în schimbare, preferând anotimpurile calde și umede. Schimbările climatice creează condiții favorabile pentru această ciupercă în momente și locuri diferite decât înainte. De exemplu, în Egipt, vremea din ce în ce mai caldă și umedă promovează epidemiile de mană ale cartofului, permițând agentului patogen să se acumuleze mai devreme în sezonul de vegetație.
Rugina frunzelor de cafea
Această boală fungică, cunoscută și sub numele de Hemileia vastatrix, afectează frunzele plantei de cafea. Începe să apară sub formă de pete galbene și apoi se transformă într-o pulbere galben-portocalie care se răspândește cu ușurință la alți arbori de cafea. Rugina frunzelor de cafea este una dintre cele mai mari provocări pentru producția globală d, deoarece boala este capabilă să se adapteze la diferite climate. Încălzirea globală pare să contribuie la reducerea perioadei de incubație a agentului patogen, ceea ce înseamnă că mai multe generații de agent patogen se pot dezvolta într-un sezon de vegetație.
Fusarium, ciuperca care atacă bananierii
Aceasta este o boală fungică letală cauzată de o ciuperca din sol, Fusarium oxysporum TR4. Intrând în planta de banane prin rădăcini, ciuperca blochează fluxul de apă și substanțe nutritive către celulele plantei, devastând treptat frunzele. În cele din urmă, această boală duce la moartea plantei. Temperaturile ridicate, precum și evenimentele extreme de mediu, cum ar fi cicloanele, ambele efecte comune ale schimbărilor climatice, pot crește riscul de ofilire a bananelor din cauza Fusarium.
Xylella fastidiosa
Xylella fastidiosa este o bacterie transmisă de mai multe specii de insecte care se hrănesc cu seva plantelor și care infectează mai multe culturi importante din punct de vedere economic, precum vița de vie, citricele, măslinii, migdalele, piersicii și cafeaua, precum și plantele ornamentale și forestiere. Bacteria blochează capacitatea gazdei de a absorbi apa. Xylella este răspândită în principal în America, sudul Europei și Orientul Apropiat, dar are potențialul de a se extinde dincolo de distribuția sa actuală. Creșterea populațiilor de insecte vectori ar putea duce la distribuția severă a acestei boli.
Mucegaiul strugurilor
Declanșată de ciuperca Plasmopara viticola, mucegaiul pufos este o boală fungică extrem de gravă a strugurilor, care poate provoca pierderi mari în culturi. Agentul patogen atacă părțile verzi ale viței de vie, în special frunzele, provocând leziuni unghiulare, gălbui, uneori uleioase între nervuri. Creșterea temperaturii aerului favorizează apariția bolii. Riscul de izbucniri severe de mucegai al strugurilor crește pe măsură ce schimbările climatice modifică temperaturile în multe regiuni.
Odată ce se instalează, dăunătorii și bolile plantelor sunt greu de eradicat și pentru a face acest lucru necesită o mulțime de bani și timp. De aceea adoptarea strategiilor preventive este cea mai eficientă soluție. Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța sănătății și a protecției plantelor, FAO și Secretariatul Convenției Internaționale pentru Protecția Plantelor (IPPC) au publicat raportul Impactului schimbărilor climatice asupra dăunătorilor plantelor.
În plus, începând cu acest an, FAO și Națiunile Unite marchează ziua de 12 mai drept Ziua Internațională a Sănătății Plantelor.
