Poluarea aerului provoacă anual 5,7 milioane de decese și pierderi de 4 trilioane de dolari, adică aproape 5% din PIB-ul global. Un raport recent al Băncii Mondiale arată că expunerea la particule fine (PM2,5) poate fi redusă la jumătate până în 2040 prin politici multisectoriale, investiții sustenabile și instituții mai eficiente.
Costurile poluării aerului nu vin doar din tratamente medicale și decese premature. Ele se traduc și în pierderi de productivitate și efecte asupra capacităților cognitive, care se pot transmite între generații.
Națiunile Unite a marcat, pe 7 septembrie, Ziua Internațională a Aerului Curat pentru ceruri albastre. Este un apel global împotriva uneia dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică și pentru economie.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, în 2024, 96% dintre locuitorii urbani din Europa au fost expuși la niveluri de particule fine (PM2,5) peste pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.
În România, București și Brașov sunt printre orașele cu cele mai ridicate niveluri de poluare, arată datele rețelei naționale de monitorizare.
În Europa Centrală și de Est, cauzele principale sunt încălzirea rezidențială cu combustibili solizi, traficul sufocant și lipsa spațiilor verzi.
Potrivit unor studii internaționale, expunerea pe termen lung la PM2,5 crește cu până la 15% riscul de boli cardiovasculare și respiratorii.
Această legătură directă face ca poluarea aerului să fie una dintre cele mai importante cauze de mortalitate evitabilă la nivel global.
Povara este resimțită mai puternic în țările cu venituri mici și medii. Veniturile reduse și accesul limitat la servicii medicale amplifică inegalitățile și efectele expunerii.
Banca Mondială avertizează că, în lipsa unor politici mai stricte, populația expusă la concentrații periculoase de particule fine va crește cu 21% în următorii 15 ani.
Totuși, numărul persoanelor expuse poate fi redus la jumătate până în 2040, dacă guvernele implementează politici coordonate și investiții în energie, transport, agricultură și gestionarea deșeurilor.
Trei priorități pentru accesul la aer curat
Reducerea la jumătate a expunerii globale la poluarea cu particule fine (PM2,5) până în 2040 este realizabilă și accesibilă din punct de vedere financiar.
Condiția esențială este voința politică și o strategie coerentă, centrată pe trei direcții: consolidarea instituțiilor, valorificarea informațiilor și mobilizarea investițiilor.
1. Consolidarea instituțiilor
Țările care au reușit să reducă poluarea au plasat aerul curat în centrul agendei economice și sociale.
În China, Planul de Acțiune pentru Calitatea Aerului 2013-2017 a redus nivelul mediu de PM2,5 din Beijing cu 40%!
Iar în Mexic, Programul ProAire a dus la reducerea emisiilor de oxizi de azot cu peste 30% în decurs de un deceniu.
Raportul recomandă crearea unor mecanisme de coordonare la nivel înalt, cu participarea tuturor ministerelor și autorităților locale, dar și a societății civile.
Abordările fragmentate, limitate la un singur sector, s-au dovedit ineficiente.
2. Valorificarea informațiilor
Politicile de reducere a poluării aerului au nevoie de baze științifice solide. Cu toate acestea, în multe țări cu venituri mici și medii lipsesc rețelele de monitorizare.
Întregul continent african avea în 2022 aproximativ 150 de stații de monitorizare active, în timp ce Parisul deținea 70.
Noile tehnologii – senzori cu cost redus și imagini satelitare, pot acoperi rapid aceste goluri.
Totuși, doar 50% dintre guvernele lumii publică în prezent date despre calitatea aerului, ceea ce limitează implicarea publicului.
Publicarea și accesibilitatea informațiilor stimulează implicarea comunităților și responsabilizează autoritățile.
3. Catalizarea investițiilor
Investițiile în aer curat sunt accesibile și aduc beneficii rapide.
Înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile, creșterea eficienței energetice sau mobilitatea verde au modele de afaceri deja testate și cu risc scăzut.
În 2022, subvențiile pentru combustibili fosili și îngrășăminte au însumat 7 trilioane de dolari, echivalent cu 7,1% din PIB-ul global.
Raportul estimează că redirecționarea a doar 10% din aceste sume către tehnologii curate ar acoperi integral investițiile necesare pentru înjumătățirea expunerii până în 2040.
Soluții multisectoriale pentru accelerarea accesului la aer curat
Poluarea aerului nu poate fi redusă printr-o singură măsură sau prin intervenția unui singur minister.
Sursele sunt multiple și interconectate:
- încălzirea rezidențială cu combustibili solizi;
- gătitul tradițional;
- transportul rutier bazat pe combustibili fosili;
- industria;
- agricultura;
- gestionarea deficitară a deșeurilor.
În multe țări cu venituri mici și medii, încălzirea pe bază de cărbune sau lemn și gătitul cu combustibili tradiționali rămân principalele surse de particule fine (PM2,5).
De exemplu, în Europa Centrală și de Est, aproximativ 40% din populație încă folosește lemnul drept combustibil principal de încălzire.
Trecerea la soluții mai curate, cum ar fi gazele de tranziție sau electrificarea progresivă, reprezintă un „câștig rapid” pentru sănătate și mediu.
În Africa, provocarea principală rămâne gătitul rezidențial, în timp ce în Europa și Asia Centrală presiunea vine mai ales din transport și industrie.
Raportul evidențiază și rolul agriculturii. Arderea reziduurilor vegetale și utilizarea excesivă a îngrășămintelor produc emisii semnificative.
În Asia de Sud, aceste practici contribuie cu 25% la nivelurile sezoniere de particule fine.
De asemenea, deșeurile nesigure contribuie la creșterea nivelului de particule fine.
Politicile integrate trebuie să includă măsuri simultane: reglementări mai stricte, stimulente fiscale pentru tehnologii curate, dar și campanii de educare a populației.
Un alt element esențial este legătura dintre aer curat și tranziția energetică.
Politicile de decarbonizare, precum investițiile în energie regenerabilă sau în transport electric, pot aduce co-beneficii importante pentru calitatea aerului.
În UE, traficul rutier produce circa 30% din emisiile de oxizi de azot, cu impact direct asupra calității aerului urban.
„Experiențele internaționale arată că statele care au plasat aerul curat în centrul strategiei economice și sociale au reușit să obțină atât beneficii de sănătate, cât și creștere economică durabilă”, potrivit autorilor raportului.
Finanțarea accesului accelerat la aer curat
Combaterea poluării aerului nu este doar o problemă tehnică, ci și una financiară.
Raportul estimează că înjumătățirea populației expuse la niveluri perculoase de particule fine până în 2040 necesită investiții de 3,2 trilioane de dolari pe an.
Asta înseamnă aproximativ 120 de milarde de dolari pe an, echivalent cu 0,2% din PIB-ul global.
Suma pare uriașă, dar este justificată prin beneficii economice și sociale considerabile.
„Numaiprin scăderea costurilor medicale, creșterea productivității și evitarea deceselor premature, câștigurile nete pot atinge 2,4 trilioane de dolari în următoarele două decenii”,
estimează World Bank.
De asemenea, raportul precizează că fiecare dolar investit în măsuri pentru aer curat aduce un beneficiu de aproape 2 dolari.
Finanțarea nu trebuie să se bazeze exclusiv pe fonduri publice.
Crearea unor piețe pentru tehnologii curate, de la soluții de încălzire și gătit mai puțin poluante, până la transport verde și eficiență energetică, poate atrage capital privat și investiții comerciale sustenabile.
Modelele de afaceri există deja și au demonstrat că investițiile în aer curat au un risc scăzut și perioade de recuperare rapidă.
Chiar și așa, cele mai mari subvenții pentru combustibili au fost acordate în 2022 pentru petrol (37%), gaze naturale (32%) și cărbune (29%).
Ele reduc artificial costul unor practici poluante și fac ca investițiile în tehnologii curate să fie mai puțin atractive.
Eliminarea graduală a acestor subvenții și redirecționarea resurselor către programe de protecție socială și tehnologii curate ar accelera tranziția.
În paralel, sprijinul direcționat către tehnologiile curate ar proteja gospodăriile vulnerabile și micii fermieri.
Raportul recomandă ca guvernele să combine instrumente de reglementare (standarde de emisii, plafoane de poluare) cu mecanisme de piață (taxe, subvenții verzi, achiziții publice) pentru a stimula investițiile.
Integrarea obiectivelor de calitate a aerului în planurile bugetare multi-anuale este o condiție pentru mobilizarea capitalului pe termen lung și pentru evitarea fragmentării măsurilor.
Situația în România
Poluarea aerului are efecte majore și în România, unde nivelurile de particule fine depășesc frecvent limitele recomandate de OMS.
În București, costurile sociale ale poluării depășesc 3,000 de euro pe locuitor, anual, mult peste media europeană de 1,250 de euro, potrivit studiului realizat de CE Delft pentru Alianța Europeană pentru Sănătate Publică.
Acestea includ tratamente medicale, zile de muncă pierdute și decese premature.
În multe orașe din România, Bulgaria și Polonia, costurile sociale cauzate de poluarea aerului ating 8-10% din venitul anual pe cap de locuitor.
Impactul este grav la copii.
În 2021, în România au murit 68 de copii din cauza poluării aerului, dintre care 63 în primul an de viață,
potrivit Unicef.
Tot atunci, s-au pierdut 6.258 de ani de viață sănătoasă la copiii sub cinci ani. Acest indicator cumulează anii de viață pe care acești copii i-ar fi putut trăi fără boală sau deces prematur.
Concentrația medie anuală de PM2,5 în România a fost în 2024 de 15,29 micrograme/m3, de trei ori peste limita OMS.
România se află în continuare în procedură de infringement la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru depășirile repetate ale valorilor-limită privind poluarea aerului.
Autoritățile au anunțat câteva măsuri pentru reducerea poluării. Ministerul Mediului a extins rețeaua națională de monitorizare și a introdus noi stații în orașele mari.
În București, Primăria a lansat programe de înnoire a parcului auto și planuri pentru zone cu emisii reduse.
La nivel național, programul „Rabla” ar fi trebuit să stimuleze înlocuirea mașinilor vechi. Iar programul „Casa Verde” este menit să sprijine trecerea gospodăriilor la sisteme de încălzire mai puțin poluante.
Din nefericire, viitorul acestor programe este incert.
Perspective
Raportul arată că aerul curat nu mai este doar o temă de mediu, ci una de sănătate publică și dezvoltare economică.
Țări ca Mexic și China au demonstrat că măsurile ferme pot reduce rapid nivelurile de poluare.
În Polonia, programul „Stop Smog” a eliminat peste 70.000 de cazane pe cărbune.
În India, rețeaua națională de monitorizare în timp real a crescut presiunea publică pentru politici mai stricte.
Pentru România, provocarea este dublă: respectarea obligațiilor europene și protejarea sănătății populației.
Țara se află încă în infringement la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea limitelor de poluare. Reducerea poluării cere investiții, dar și curaj politic.
Fără transparență, fără date clare și fără implicarea comunităților, strategiile riscă să rămână simple planuri pe hârtie.
CITIȚI ȘI:
Doar șapte țări din lume au îndeplinit standardele pentru aer curat
Podcast Green Report | Poluarea aerului crește internările în spitale
