Aerul pe care bucureștenii îl respiră zi de zi devine o problemă tot mai presantă. Potrivit unui raport recent realizat în cadrul proiectului „Cetățeni pentru aer curat”, nivelul poluării din Capitală depășește frecvent pragurile legale, încălcând astfel directivele europene privind calitatea aerului. Particulele în suspensie, gazele nocive și traficul intens contribuie la o situație alarmantă, care afectează sănătatea locuitorilor. Cât de gravă este poluarea în București și care sunt principalele surse? Iată care este calitatea aerului în București și ce putem face pentru îmbunătățirea acesteia.
Calitatea aerului în București – cât de gravă este poluarea
Raportul „Calitatea aerului în București în 2024”, realizat de Ecopolis în cadrul proiectului „Cetățeni pentru aer curat”, evidențiază depășiri frecvente ale limitelor legale pentru poluanții atmosferici în Capitală. În special, nivelurile de PM2.5 au fost constant peste pragurile admise, mai ales în sezonul rece, când s-au înregistrat creșteri de până la 200%.
În București, în 2024, nivelurile de PM2.5 au depășit frecvent limitele legale la mai multe stații, în special în timpul sezonului rece, când poluarea a crescut și cu până la 200%.
Totodată, PM 10 prezintă depășiri în zone intens circulate, iar poluarea cu PM2.5 și PM10 depășește pragurile impuse de directive europeană 104/2011, lucru care poate duce la o procedura de infringement împotriva României.
Zonele intens circulate, precum Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi, au prezentat depășiri semnificative ale concentrațiilor de PM10.
De asemenea, deși nu s-au constatat depășiri sistematice ale limitelor legale pentru dioxidul de azot (NO2), în anumite perioade și zone, nivelurile acestuia s-au apropiat de pragul maxim admis.
Constatările indică încălcarea legislației naționale și europene privind calitatea aerului, ceea ce ar putea atrage o nouă procedură de infringement pentru România.
Ce dovedesc intiaţivele comunităţilor interesate
Cetățenii din comunitățile Domenii-Grivița și Giulești Sârbi au fost implicați activ în monitorizarea calității aerului, lucru care a dus la evidențierea problemelor legate de poluarea interioară în școli și pe traseele școlare.
Mai exact, rezultatele obținute au evidențiat o corelație clară între creșterea poluării și temperaturile scăzute, traficul intens și ventilația insuficientă în sălile de clasă. Elevii din școli au fost expuși la niveluri ridicate de dioxid de carbon (CO2), depășind frecvent pragul de 1000 ppm și atingând chiar 3500 ppm, ceea ce afectează concentrarea și sănătatea generală, conform raportului.
De asemenea, în zilele cu trafic intens, nivelurile de PM10 și PM2.5 au depășit frecvent limitele pe traseele elevilor către școală, inclusiv în transportul public, expunându-i la riscuri respiratorii. Studiul de trafic din zona Grivița-Domenii a arătat că traficul intens, lipsa trecerilor de pietoni bine amplasate și viteza excesivă contribuie la poluarea aerului și reduc siguranța pietonilor.
Totodată, conform senzorilor de monitorizare a calității aerului Airly, alături de măsurătorile oficiale ale statului, arată că România se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme de poluare a aerului din Uniunea Europeană, din cauza concentrațiilor ridicate de particule în suspensie.
Nivelurile înregistrate de particule poluante sunt printre cele mai ridicate din Europa, alături de Polonia și Bulgaria, fiind depășite doar de țări mai puțin dezvoltate din Balcani, precum Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord, unde poluarea aerului este semnificativ mai gravă.
Cea mai mare concentrație de poluare din România se înregistrează în București și în zonele învecinate.
Totuși, rețeaua de senzori Airly nu este suficient de densă pentru a identifica toate punctele critice de poluare din țară.
CITEȘTE ȘI: Calitatea aerului în România și legislația amprentei de carbon
Poluarea cu particule în suspensie (PM)
Analiza datelor colectate de senzorii de particule arată că principala sursă de poluare a aerului în România este arderea combustibililor. Iar a doua sursă principală este traficul rutier.
Această concluzie se bazează pe:
- evoluția anuală a concentrației de particule (PM), care arată clar că, în sezonul rece, valorile PM10 sunt chiar și de patru ori mai mari decât în lunile de vară;
- relația invers proporțională dintre temperatura aerului și poluare – frigul favorizează arderea individuală pentru încălzire. Acest fenomen este vizibil pe grafice, unde se observă și efectul inversiunii atmosferice din timpul iernii, care „prinde” poluanții în straturile inferioare ale atmosferei, menținând astfel niveluri ridicate de poluare în zonele rezidențiale.
CITEȘTE ȘI: Ce ne spune raportul FCB despre calitatea aerului din București
Impactul traficului asupra poluării aerului
A doua cea mai importantă sursă de poluare a aerului în București este traficul rutier.
Acest lucru este vizibil pe graficele privind concentrația zilnică a polenului, unde se observă două vârfuri – dimineața și seara – cauzate, printre altele, de traficul intens din timpul orelor de vârf.
Seara, concentrațiile medii de PM10 sunt cu aproximativ 25% mai mari decât la prânz.
Indicii din pandemie
Un aspect deosebit de interesant este că, în timpul pandemiei de Covid-19 și al perioadelor de carantină, s-a observat o scădere semnificativă a concentrațiilor de particule în suspensie (PM). Scăderea nu a fost determinată de condițiile atmosferice, ci, mai degrabă, de reducerea traficului rutier.
Analizele privind poluarea aerului în România au evidențiat o corelație directă între intensitatea traficului și concentrația de NO2 (dioxid de azot), precum și între concentrațiile de NO2 și distanța față de drumurile principale.
Studiile privind impactul lockdown-ului asupra poluării cu NO2 au arătat că reducerea concentrațiilor a fost variabilă în funcție de distanța senzorului față de drum și de nivelul de trafic anterior pandemiei.
Astfel, scăderea a fost relativ mică (câteva procente) în unele zone, dar extrem de mare în altele – chiar și o reducere de 250% la senzorii situați lângă cele mai aglomerate artere, conform Airly.
CITEȘTE ȘI: Poluarea aerului monitorizată privat – autogolul eșecurilor sistemice
Cum poți afla calitatea aerului
Cei care vor să știe care este calitatea aerului în București, pot intra pe Aerlive, o platformă pentru măsurarea calității aerului care adună date de monitorizare din următoarele surse:
- senzori Strop de Aer si PurpleAir, montati si administrați de Ecopolis;
- rețeaua de 44 de senzori puși la dispoziția Primăriei Municipiului București de către Vital Strategies, în cadrul Protocolului de colaborare pentru aderarea Bucureștiului la Parteneriatul pentru orașe sănătoase (Partnership for Healthy Cities) susținut de Bloomberg Philantropies;
- stațiile și senzorii din cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), administrată de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor. Datele RNMCA au fost obținute în mod gratuit prin intermediul API-ului și au un caracter informativ, neoficial.
Ce spun autoritățile
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a realizat la finalul anului trecut o analiză privind calitatea aerului, concluzionând că în unele cartiere din București și localități din Ilfov aerul a fost aproape irespirabil.
Conform specialiștilor, vremea a fost principalul factor care a agravat situația. Lipsa vântului și umiditatea ridicată au împiedicat dispersia particulelor poluante, menținând niveluri periculoase de poluare.
Cele mai ridicate concentrații de PM 10 și PM 2,5 au fost înregistrate pe 20 ianuarie la stațiile B27 – Voluntari, B15 – Colentina și B11 – Bragadiru, fapt ce a determinat emiterea unei alerte. Date fiind valorile „rău”, „foarte rău” și „extrem de rău” ale acestor particule, ANPM a transmis informațiile către Garda Națională de Mediu și Direcția de Sănătate Publică București.
ANPM a precizat că între 20 și 30 ianuarie 2025 calitatea aerului a fost foarte proastă, iar numeroase stații au înregistrat depășiri ale concentrațiilor limită. Între 30 ianuarie și 4 februarie, situația s-a îmbunătățit, nefiind raportate noi depășiri.
CITEȘTE ȘI: Ce este poluarea aerului și cum poate fi aceasta combătută
Care sunt zonele cele mai poluate din București-Ilfov
Deși situația s-a ameliorat ușor în unele zone, poluarea aerului rămâne o problemă serioasă. Potrivit platformei Aerlive, anumite cartiere din București și Ilfov continuă să înregistreze valori ridicate ale poluării.
Datele de pe CalitateAer.ro și Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului arată că în Voluntari, Colentina și Bragadiru nivelul poluării a scăzut la „Acceptabil”. Traficul auto rămâne principala sursă de poluare în aceste zone.
În Măgurele, deși concentrațiile de PM 2,5 și PM 10 sunt în limite normale, calitatea generală a aerului este „Foarte rău” (nivel 5). În Giulești, nivelul poluării este „Rău” (nivel 4). În celelalte zone ale Capitalei, aerul are o calitate „Acceptabilă” sau „Moderată”.
Cele mai bune valori ale calității aerului au fost înregistrate în Titan, Iuliu Maniu, Grozăvești și Bucureștii Noi, dar și în localități precum Buftea și Snagov, unde aerul este considerat „Bun”.
În schimb, platforma Accuweather indică faptul că aerul din București este în continuare nesănătos, cu valori ridicate ale PM 2,5, în timp ce PM 10 rămâne în parametri normali.
În noiembrie 2024, cele mai poluate cartiere au fost Aviatorilor, Floreasca și Centrul Vechi. Autoritățile explică această creștere prin apariția smogului, o combinație nocivă între poluarea cauzată de activitățile umane și lipsa vântului.
Particulele PM 10 și PM 2,5 sunt extrem de mici, cu dimensiuni de aproximativ o miime de milimetru, ceea ce le face ușor de inhalat. Acestea ajung în plămâni și, ulterior, în sânge, purtând substanțe toxice fără ca oamenii să fie conștienți de pericol.
Cauzele poluării
Poluarea aerului provine din mai multe surse, inclusiv:
- Industriale: fabrici, rafinării, centrale pe combustibili fosili, producția de fier și oțel.
- Difuze: arderea lemnului, fumul sobelor, praful generat de vânt.
- Naturale: incendii de vegetație, furtuni de praf, polen.
- De transport: emisiile mașinilor, uzura anvelopelor.
- Industria de consum: produse care conțin talc sau alte pulberi fine.
Chiar și în interior, activități precum fumatul, gătitul, arderea lumânărilor sau utilizarea produselor de curățenie contribuie la poluarea aerului.
Expunerea la poluanți atmosferici pe termen mediu și lung poate cauza afecțiuni grave și chiar moarte prematură.
PM2,5 a fost asociat cu boli cardiace, pulmonare, bronșită acută și cronică, atacuri de astm și simptome respiratorii, afectând în special bebelușii și vârstnicii cu probleme de sănătate.
PM10 poate agrava bolile pulmonare existente și poate duce la spitalizare în cazurile severe.
Potrivit UNICEF, poluarea aerului a fost responsabilă pentru 8,1 milioane de decese la nivel global în 2021.
Conform aceleiași surse, peste 5.480 de sugari din 23 de țări și teritorii din Europa și Asia Centrală au murit în 2021 din cauze legate de poluarea aerului, conform unui nou raport publicat astăzi de UNICEF.
Decesele legate de poluarea aerului din întreaga regiune au reprezentat 1 din 5 dintre toate decesele copiilor sub un an.
Iată câteva date importante de la Organizația Mondială de Sănătate:
- În 2019, 99% din populația lumii trăia în locuri unde nivelele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru calitatea aerului nu erau respectate.
- Efectele combinate ale poluării aerului ambiant și poluării aerului din gospodării sunt asociate cu 6,7 milioane de decese premature anual.
- Se estimează că poluarea aerului ambiant (exterior) a cauzat 4,2 milioane de decese premature la nivel global în 2019.
- Aproape 89% dintre aceste decese premature au avut loc în țări cu venituri mici și medii, iar cel mai mare număr a fost în regiunile Sud-Estul Asiatic și Pacificul de Vest ale OMS.
- Politicile și investițiile care susțin transportul mai curat, locuințele eficiente din punct de vedere energetic, generarea de energie, industria și o gestionare mai bună a deșeurilor municipale ar reduce sursele majore de poluare a aerului exterior. Accesul la energie curată în gospodării ar reduce semnificativ și poluarea aerului ambiant în anumite regiuni.
CITEŞTE ŞI:
Cum acționăm pentru un aer curat? Gesturile mici pot aduce schimbări majore
Ce ne spune raportul FCB despre calitatea aerului din București
Poluarea aerului monitorizată privat – autogolul eșecurilor sistemice
Bicicliștii bucureșteni află date privind calitatea aerului prin aplicațiile IVelo și Aerlive.ro
Invadați de mașini vechi poluante! Industria & ONG-urile cer taxare
