Cadastrul apelor, implementat de Administrația Națională Apele Române prin PNRR, este realizat în proporție de 75%. Proiectul vizează delimitarea albiilor minore și înregistrarea lor oficială, folosind tehnologii avansate, pentru a facilita investițiile și protecția împotriva inundațiilor.
Administrația Națională Apele Române derulează, pentru prima dată în România, cadastrul apelor la scară națională.
Este vorba despre o investiție strategică, de cartografiere a cursurilor de apă și înregistrarea lor în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.
Proiectul are termen de finalizare 30 decembrie 2025 și este inclus în Componenta C1 – Managementul apei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În prezent, lucrările sunt realizate în proporție de 75%.
Investiția a fost inițial încadrată ca împrumut, însă, în urma negocierilor cu Executivul European, a fost reclasificată ca grant.
Acest lucru înseamnă că România beneficiază de finanțare integral nerambursabilă, reducând presiunea asupra bugetului național și asigurând resursele necesare pentru finalizarea proiectului.
„Pentru prima dată în România, realizăm cadastrul apelor, un proiect de importanță strategică”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general al Administrației Naționale Apele Române.
Obiectivele cadastrului apelor
Scopul principal al proiectului este înregistrarea tuturor imobilelor aparținând domeniului public al statului și aflate în administrarea instituției.
Aceste imobile includ albii minore ale cursurilor de apă, lacuri, canale și alte infrastructuri hidrotehnice.
Procesul presupune delimitarea exactă a acestor albii și identificarea zonelor active hidromorfologic, sectoare unde se produc eroziuni ale malurilor sau depuneri de aluviuni.
Aceste date sunt cruciale pentru planificarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor, pentru prevenirea poluării și pentru gestionarea sustenabilă a resurselor de apă.
De asemenea, cadastrul apelor este un instrument necesar pentru corelarea dezvoltării teritoriale cu hazardele naturale.
Prin integrarea acestor date în sistemele de planificare, se pot lua decizii mai bine fundamentate privind construcțiile, infrastructura și protecția mediului.
Tehnologii utilizate
Pentru realizarea măsurătorilor, Administrația Națională Apele Române (ANAR) folosește o combinație de tehnologii avansate:
Zboruri LIDAR – scanare aeriană cu laser pentru obținerea modelului tridimensional precis al terenului;
Fotogrammetrie – tehnică de măsurare și cartografiere pe baza imaginilor aeriene;
Ortofotoplanuri – imagini aeriene ortorectificate, care permit măsurători exacte;
Date satelitare – imagini din satelit integrate în analiza terenului.
Aceste metode permit prelucrarea semiautomată a modelului digital al terenului și al suprafeței, reducând timpul și costurile pentru obținerea datelor.
În prezent, aproximativ 70% din lungimea cursurilor de apă cadastrate a fost acoperită prin aceste tehnici.
„Vom obține o evidență oficială a cursurilor de apă, cu detalii despre localizare, suprafață și vecinătăți”, a explicat Lucaci.
Progresul lucrărilor
Până în prezent au fost realizate:
- aerofotografierea a 195.965 km2, reprezentând 82,2% din suprafața României;
- scanarea aeriană cu laser a 39.787 km2, adică 79,57% din suprafața contractată;
- delimitarea și digitizarea a 49.700 km de albii minore, adică 90% din obiectiv;
- dezvoltarea și funcționarea platformei software pentru determinarea modificărilor albiilor și gestionarea datelor, cu acces acordat utilizatorilor.
Aceste rezultate confirmă că lucrările se desfășoară conform planificării și că infrastructura digitală necesară este deja operațională.
Importanța pentru investiții și infrastructură
Un cadastru al apelor bine realizat este fundamentul pentru implementarea proiectelor de infrastructură.
În lipsa acestuia, măsurile prevăzute în Planurile de Management al Riscului la Inundații și în Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice au fost adesea întârziate.
Lipsa delimitării clare a proprietăților a dus la dispute juridice și blocaje administrative.
Înregistrarea oficială a albiilor va elimina aceste probleme, facilitând dezvoltarea infrastructurii care interacționează cu apele: drumuri, căi ferate, rețele de transport electric și gaze.
„Proiectul va avea pe viitor un impact semnificativ, devenind baza tehnică viitoare pentru investiții sigure, eficiente și durabile în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor”, a precizat Lucaci.
Sprijin pentru administrațiile bazinale
Cadastrul apelor va oferi administrațiilor bazinale o bază de date esențială pentru concesionarea, exploatarea și protecția apelor.
Aceste informații vor ajuta la identificarea zonelor vulnerabile la secetă sau inundații și la aplicarea de măsuri adaptate fiecărei situații.
De asemenea, vor permite corelarea dezvoltării urbane și rurale cu riscurile naturale precum inundațiile, alunecările de teren sau fenomenele de eroziune.
Aliniere la legislația europeană
Proiectul sprijină implementarea Directivei-Cadru Apă (CE/60/2000), a Directivei privind inundațiile (CE/60/2007) și a Directivei Inspire (CE/2/2007).
Aceste reglementări impun statelor membre să gestioneze integrat resursele de apă, să prevină hazardele naturale și să coreleze investițiile cu planificarea teritorială.
Implementarea cadastrului apelor contribuie direct la îndeplinirea acestor obligații și demonstrează progresele țării noastre în acest domeniu.
Bază pentru atragerea fondurilor europene
Un alt rol important al cadastrului apelor este furnizarea datelor tehnice necesare pentru studiile de fezabilitate aferente proiectelor de infrastructură.
Aceste date vor fi folosite pentru justificarea investițiilor în lucrări de protecție împotriva inundațiilor, alimentări cu apă, irigații și alte proiecte majore de gospodărire a apelor.
„Beneficiile produse de acestea să se întoarcă înzecit în comunitate oferind oamenilor mai multă siguranță printr-o infrastructură modernă, adaptată noilor schimbări climatice și capabilă să protejeze viitorul resurselor noastre de apă”, a concluzionat Lucaci.
CITIȚI ȘI:
Broșteni | „Trebuie luate și măsuri preventive, nu doar îndiguiri”
CE le cere statelor membre să reducă consumul de apă cu 10% până în 2030
