Cum vrea Brașovul să atingă noi ținte privind reducerea emisiilor cu 55% până în 2030

Municipalitatea din Brașov se angajează la reducerea emisiilor de carbon cu 55% până în 2030, iar până în 2050 vrea să atingă neutralitatea climatică.

Primarul Brașovului, Allen Coliban, a semnat vineri, în cadrul Conferinței Internaționale de politici publice de mediu, din cadrul Forumului Orașelor Verzi, o nouă Convenție a Primarilor privind clima și energia.

,,Vorbim despre Convenția Primarilor, un acord semnat de mulți primari din Europa, un acord care necesită o revizuire, pentru că vedem, în contextul global al ultimului raport IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change – 2021, n.n.) și al alarmei roșii pentru climă, că este nevoie de o asumare mai aplicată și de ținte mai ambițioase. Prin urmare, astăzi am anunțat care sunt noile planuri și noile ținte pentru Brașov, respectiv suntem și noi parte din Fit for Fifty Five, reducerea emisiilor de carbon reduse cu 55% până în 2030 și ținta de neutralitate a carbonului până în 2050”, a declarat Coliban.

Edilul brașovean a subliniat că toate aceste lucruri se transpun nu doar în ținte și în asumare, alături de alți primari europeni, a unei a unui nou acord, ci se transpun într-un plan de măsuri pe termen mediu și pe termen lung.

Convenția primarilor a fost lansată în 2008 în Europa, având drept ambiție să reunească administrațiile locale care se angajează în mod voluntar să atingă și chiar să depășească obiectivele UE în materie de climă și energie. În acest moment, această inițiativă este una internațională, având peste 10.715 de semnatari, din care peste 7 000 de autorități locale și regionale din 57 de țări, cu un total de 325.017.984 cetățeni.

Planuri și măsuri pentru reducerea emisiilor

Allen Coliban a prezentat în cadrul conferinței mai multe dintre planurile pe care Primăria le are pentru următoarea perioadă:

  • În aceea ce privește încurajarea ciclismului, primarul a spus că există în lucru un master plan care va fi finalizat și pus în dezbatere spre finalul anului.

Avem în lucru un masterplan pentru rețea de infrastructură ciclabilă. Dacă vorbim despre bicicletă este foarte important să ai infrastructură, să poți să mergi de oriunde oriunde în siguranță. Acum suntem departe de acest deziderat. Avem nevoie de o strategie la nivelul întregului oraș care să se transpună apoi în proiecte punctuale.  Avem câteva proiecte în derulare, dar care sunt deconectate de ceea ce ar trebui să fie”, a spus primarul.

  • De asemenea, Primăria Brașov intenționează să prezinte un studiu de oportunitate cu privire la apariția de parcuri noi, iar unele foste platforme industriale din jurul orașului ar putea fi transformate în astfel de spații pentru recreere. „Oricât ne-am dori să facem mâine un parc pe un teren privat, până nu avem un studiu de oportunitate și fezabilitate nu putem face pași în acest sens”, a menționat Coliban.
  • În ceea ce privește transportul public, edilul a menționat antamarea a 84 de noi mijloace de transport electrice. În plus, Primăria va completa această infrastructură și cu folosirea căilor ferate existente în Brașov și în jurul Brașovului pentru crearea unui tren metropolitan, de mare capacitate și rapid care ar veni și în sprijinul mediului economic. „Vorbim despre un subiect pentru care doar pentru partea de material rulant, de trenuri, se ridică la undeva la 140 – 150 de milioane de euro, bani pe care sperăm să îi obținem prin viitorul PNRR. Există un studiu de fezabilitate în lucru, în faza finală. Va fi și el supus dezbaterii publice în perioada următoare”, a adăugat primarul.
  • La capitolul parcări, Municipalitatea are de asemenea planuri. Urmează să lanseze în dezbatere publică, spre sfârșitul anului, concluziile unui nou studiu cu privire la parcări. „Despre mobilitate putem să vorbim și despre parcări pentru modelează felul în care ne deplasăm în oraș din perspectiva disponibilității locurilor de parcare, cât și a costurilor locurilor de parcare”, a declarat Coliban.
  • Alte proiecte menționate în scopul decarbonării ar fi tranziția către energia curată și apariția unor ferme urbane pe terenurile unor foste fabrici din jurul orașului pe care locuitorii le pot folosi pentru a cultiva fructe și legume.

Citește și: Proiect pilot PATRES: Prima grădiniță din Brașov care devine prosumator

Forumul Orașelor Verzi: Brașovul devine capitală verde europeană timp de o săptămână

Farul Constanta, primul club de fotbal care își propune atingerea neutralității climatice până în 2030 

spot_img

Ultimele știri