Jurnalul National: Biocombustibili nocivi
Un raport parlamentar britanic dat publicitatii ieri contesta biocombustibilii si avertizeaza statele UE ca acestia fac mai mult rau decat bine mediului si dezavantajeaza tarile sarace.
Documentul apare in contextul in care dilema globala este in acest moment: la ce procent din terenurile alocate culturilor alimentare ar trebui sa se renunte pentru a cultiva plante pentru biocombustibili. Autorii raportului acuza guvernele europene ca sustin folosirea biocombustibililor fara sa se asigure ca producerea acestora nu va duce la lipsa alimentelor in statele in curs de dezvoltare, ca nu va contamina cursurile de apa potabila si ca nu va dauna padurilor tropicale.
"Emisiile de bioxid de carbon provenit de la vehicule pot fi reduse mai usor prin alte metode, mai putin daunatoare intregii planete", scrie in studiu. Autorii documentului cer un moratoriu imediat pentru acest tip de productie si propun solutii mai avantajoase, de vreme ce unele metode de productie a biocombustibililor au efecte mai daunatoare asupra mediului, comparativ cu cei fosili. Energia folosita la cultivarea, culegerea, transportul si procesarea recoltelor, distrugerea habitatelor naturale ale padurilor tropicale – care capteaza bioxidul de carbon – si folosirea din ce in ce mai pronuntata a pesticidelor si ingrasamintelor sunt doar cateva dintre efectele negative identificate in studiu.
REVENDICARI
Autorii studiului cer Comisiei Europene sa modifice cadrul productiei de biocombustibili in asa fel, incat sa fie acceptati doar acei combustibili care presupun avantaje nu numai in ceea ce priveste emisia de gaze cu efect de sera, ci si efectele generale asupra mediului. Raportul apare in momentul in care UE isi revizuieste strategia referitoare la modificarile climatice. Este improbabil, cred oficialii europeni, ca, pana in 2010, 5,75% din combustibilul folosit de masini sa fie biologic, desi nivelul de 10% este mentinut ca obiectiv pentru 2020.
Pentru mai multe informatii vizitati Jurnalul National
Cronica Romana: Biocombustibilii se dovedesc o sabie cu doua taisuri
Germania a trimis o scrisoare de protest comisarului european pentru energie Andris Piebgals, care a lansat recent un proiect de hotarare prin care firmele private sunt incurajate sa recurga la energiile reciclabile. Germania nu este singura tara revoltata de proiectul de reglementare, dar in cazul ei Comisia Europeana ar urma sa impuna cresterea ponderii energiilor reciclabile la 18 la suta din consumul total pana in anul 2020, trage un semnal de alarma ziarul Handelsblatt. In 2007 energiile regenerabile (apa, energie solara, eoliana si biomasa) acopereau abia 9 la suta din consuml energetic al populatiei Germaniei.
Potrivit proiectului ce ar urma sa fie prezentat saptamana aceasta in Parlamentul European, altor tari li s-au fixat cerinte mai draconice. Astfel, Suedia ar trebui sa acopere in 2020 jumatate din consumul de energie din resurse regenerabile, Austria 34 la suta, Franta 23 la suta etc. Cerintele sunt mai mici de la Olanda, care va trebui sa acopere doar 14 la suta din necesar din asemenea energii, Marea Britanie si Polonia (15 la suta). Pe ansamblul UE, in 2020 energiile regenerabile ar trebui sa acopere 20 la suta din consum, prevede planul Piebgals.
Germania si Spania sunt tarile cele mai lovite in programele lor de „feed-in”, care obliga furnizorii sa livreze energiile din resurse regenerable la preturi supraevaluate. Aceasta politica tarifara a dus la o crestere substantiala a preturilor la energiile alternative, cum ar fi cea eoliana, in tari precum Germania, Spania sau Danemarca.
Si presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, s-a alaturat protestului tarilor industriale, lovite de pragul inalt fixat pentru ponderea energiilor alternative. Franta a sugerat Bruxelles-ului sa tina seama de ponderea energiei nucleare in productia sa energetica.
Nici in interiorul Comisiei Europene acordul pentru extinderea energiilor reciclabile nu este unanim, de cand s-a constatat ca impactul utilizarii biocarburantilor asupra mediului este dezamagitor. Comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas, a vorbit recent despre riscul extinderii biocarburantilor pentru padurea tropicala si pentru preturile produdselor alimentare de baza. Aceste riscuri ar fi fost subestimate anul trecut, cand Executivul european a fixat o tinta de 10 la suta pentru ponderea biocarburantilor in totalul consumului mijloacelor de transport.
„Toata lumea, multumita”
Publicatia britanica „The Economist” crede ca noua politica va multumi, de fapt, pe toata lumea. Pentru tarile ingrijorate in privinta incalzirii globale, unul din obiective este reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin o cincime din nivelul lor din 1990, pana in 2020. Pentru tarile mai putin ingrijorate de aceasta problema (unele state foste comuniste, recent intrate in Uniune), politica prevede independenta de furnizorii problematici de energie (in primul rand Rusia) si cere tarilor bogate din vechea Europa sa accepte partea leului in ceea ce priveste reducerea emisiilor poluante.
Tarile cu rezerve mari de carbune vor fi multumite de discutia despre exploatari de carbune ecologice si despre captura si stocarea carbonului. Fermierii obtin un angajament promitator ca UE se va folosi de biocombustibili pentru o zecime din cerintele sale legate de transport, atata timp cat acestea sunt ecologice. Pentru europenii care se opun recursului la energia nucleara, UE acorda un credit imens unor surse alternative de energie, cum ar fi energia eoliana si cea a valurilor, stabilindu-si tinta de a tripla folosirea de catre europeni a acestor surse de energie pana in 2020.
Pentru fanii mecanismelor de piata, schema actuala europeana, bazata pe cote ale emisiilor de carbon, va fi inasprita si va fi creata o schema separata menita sa puna bazele unei piete a certificatelor „verzi” (energie regenerabila) pentru statele membre UE. Acest lucru ar permite, spre exemplu, Marii Britanii, o insula extrem de populata si scumpa, cu puternice legi de planning (legi ce prevad controale legale ale libertatii proprietarilor de a-si folosi proprietatile in interesul unei comunitati mai largi, n.r.) sa plateasca pentru noile ferme eoliene din Romania. Beneficiind de certificate negociate, energia generata de centralele eoliene din Transilvania ar fi trecuta in contul energiei regenerabile a Marii Britanii, in timp ce Romania ar obtine banii si o electricitate ecologica, exemplifica „The Economist”.
Sustinatorii liberului schimb ar trebui sa fie si ei multumiti. Sursele de energie renegerabila promoveaza schimbul si integrarea pietii, indemnand guvernele sa isi conecteze retelele electrice nationale. Oficialii europeni sunt de parere ca politica lor va redistribui bogatia catre zonele sarace, nu neaparat europene, atata vreme cat energia regenerabila produsa de acestea este importata inapoi in Europa. Europa „ar avea atat de mult de castigat”, este concluzia unui eurocrat, care trece la capitolul avantaje ale noii politici siguranta energetica, crearea de locuri de munca si avantaje de natura tehnologica.
Efecte, in Lumea a treia
In America, aflata cu un pas inaintea Europei, exploatarea energiilor regenerabile isi arata mai rapid reversal medaliei. Brazilia pune in pericol un areal unic pe Glob – padurea amazoniana – pentru a face fata cererii explozive de biocombustibili a Americilor, iar in Mexic a explodat pretul porumbului, obligand autoritatile federale sa renunte la sistemul exploatarii in devalmasie a terenurilor. Nu in ultimul rand, transportul pe distante mari al acestor carburanti ecologici implica un consum energetic care i-a facut pe multi sa priveasca cu neincredere „energia miracol” a viitorului, observa in raportul sau comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas.
La aceste avertismente se adauga un document semnat de 17 ONG-uri prestigioase (printre ele Oxfam si Amis de la Terre), despre efectele negative ale utilizarii biocombustibililor, mai ales asupra economiilor in curs de dezvoltare. Semnatarii raportului adresat comisarului pentru energie sustin ca proiectul Comisiei nu garanteaza protectia unor ecosisteme importante pentru echilibrul planetei, in primul rand a savanei, care „va fi distrusa de agricultura externsiva practicata cu scopul atingerii tintelor de biocombustibili”.
In plus, se apreciaza ca actuala politica a Comisiei va duce la scaderea standardelor sociale la nivel mondial. Cele 11 ONG-uri ameninta cu renuntarea in bloc la obiectivele obligatorii privind transportul pe baza de biocombustibili, daca nu vor fi introduse standarde mai ri0guroase pentru productia acestora.
Pentru mai multe informatii vizitati Cronica Romana
Cronica Romana: Comisia Europeana cere bogatilor UE sa treaca pe biocombustibili
Proiectele Comisiei Europene, de a extinde ponderea energiilor reciclabile la 10 la suta din consumul total al tarilor UE pana in 2020, starneste in primul rand revolta tarilor bogate mari consumatoare de energie. Strategia pe care Comisia Europeana o va prezenta oficial la 23 ianuarie este „un document comprehensiv, care promite sa reduca efectele schimbarii climatice, sa creasca securitatea energetica si sa apere economiile de preturile volatile ale petrolului, impulsionand noile industrii pe care UE mizeaza pentru suprematia mondiala”, scrie publicatia britanica „The Economist”.
Pentru mai multe informatii vizitati Cronica Romana
Jurnalul National: Biocombustibili nocivi
Un raport parlamentar britanic dat publicitatii ieri contesta biocombustibilii si avertizeaza statele UE ca acestia fac mai mult rau decat bine mediului si dezavantajeaza tarile sarace.
Documentul apare in contextul in care dilema globala este in acest moment: la ce procent din terenurile alocate culturilor alimentare ar trebui sa se renunte pentru a cultiva plante pentru biocombustibili. Autorii raportului acuza guvernele europene ca sustin folosirea biocombustibililor fara sa se asigure ca producerea acestora nu va duce la lipsa alimentelor in statele in curs de dezvoltare, ca nu va contamina cursurile de apa potabila si ca nu va dauna padurilor tropicale.
"Emisiile de bioxid de carbon provenit de la vehicule pot fi reduse mai usor prin alte metode, mai putin daunatoare intregii planete", scrie in studiu. Autorii documentului cer un moratoriu imediat pentru acest tip de productie si propun solutii mai avantajoase, de vreme ce unele metode de productie a biocombustibililor au efecte mai daunatoare asupra mediului, comparativ cu cei fosili. Energia folosita la cultivarea, culegerea, transportul si procesarea recoltelor, distrugerea habitatelor naturale ale padurilor tropicale - care capteaza bioxidul de carbon - si folosirea din ce in ce mai pronuntata a pesticidelor si ingrasamintelor sunt doar cateva dintre efectele negative identificate in studiu.
REVENDICARI
Autorii studiului cer Comisiei Europene sa modifice cadrul productiei de biocombustibili in asa fel, incat sa fie acceptati doar acei combustibili care presupun avantaje nu numai in ceea ce priveste emisia de gaze cu efect de sera, ci si efectele generale asupra mediului. Raportul apare in momentul in care UE isi revizuieste strategia referitoare la modificarile climatice. Este improbabil, cred oficialii europeni, ca, pana in 2010, 5,75% din combustibilul folosit de masini sa fie biologic, desi nivelul de 10% este mentinut ca obiectiv pentru 2020.
Pentru mai multe informatii vizitati Jurnalul National
Cronica Romana: Biocombustibilii se dovedesc o sabie cu doua taisuri
Germania a trimis o scrisoare de protest comisarului european pentru energie Andris Piebgals, care a lansat recent un proiect de hotarare prin care firmele private sunt incurajate sa recurga la energiile reciclabile. Germania nu este singura tara revoltata de proiectul de reglementare, dar in cazul ei Comisia Europeana ar urma sa impuna cresterea ponderii energiilor reciclabile la 18 la suta din consumul total pana in anul 2020, trage un semnal de alarma ziarul Handelsblatt. In 2007 energiile regenerabile (apa, energie solara, eoliana si biomasa) acopereau abia 9 la suta din consuml energetic al populatiei Germaniei.
Potrivit proiectului ce ar urma sa fie prezentat saptamana aceasta in Parlamentul European, altor tari li s-au fixat cerinte mai draconice. Astfel, Suedia ar trebui sa acopere in 2020 jumatate din consumul de energie din resurse regenerabile, Austria 34 la suta, Franta 23 la suta etc. Cerintele sunt mai mici de la Olanda, care va trebui sa acopere doar 14 la suta din necesar din asemenea energii, Marea Britanie si Polonia (15 la suta). Pe ansamblul UE, in 2020 energiile regenerabile ar trebui sa acopere 20 la suta din consum, prevede planul Piebgals.
Germania si Spania sunt tarile cele mai lovite in programele lor de "feed-in", care obliga furnizorii sa livreze energiile din resurse regenerable la preturi supraevaluate. Aceasta politica tarifara a dus la o crestere substantiala a preturilor la energiile alternative, cum ar fi cea eoliana, in tari precum Germania, Spania sau Danemarca.
Si presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, s-a alaturat protestului tarilor industriale, lovite de pragul inalt fixat pentru ponderea energiilor alternative. Franta a sugerat Bruxelles-ului sa tina seama de ponderea energiei nucleare in productia sa energetica.
Nici in interiorul Comisiei Europene acordul pentru extinderea energiilor reciclabile nu este unanim, de cand s-a constatat ca impactul utilizarii biocarburantilor asupra mediului este dezamagitor. Comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas, a vorbit recent despre riscul extinderii biocarburantilor pentru padurea tropicala si pentru preturile produdselor alimentare de baza. Aceste riscuri ar fi fost subestimate anul trecut, cand Executivul european a fixat o tinta de 10 la suta pentru ponderea biocarburantilor in totalul consumului mijloacelor de transport.
"Toata lumea, multumita"
Publicatia britanica "The Economist" crede ca noua politica va multumi, de fapt, pe toata lumea. Pentru tarile ingrijorate in privinta incalzirii globale, unul din obiective este reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin o cincime din nivelul lor din 1990, pana in 2020. Pentru tarile mai putin ingrijorate de aceasta problema (unele state foste comuniste, recent intrate in Uniune), politica prevede independenta de furnizorii problematici de energie (in primul rand Rusia) si cere tarilor bogate din vechea Europa sa accepte partea leului in ceea ce priveste reducerea emisiilor poluante.
Tarile cu rezerve mari de carbune vor fi multumite de discutia despre exploatari de carbune ecologice si despre captura si stocarea carbonului. Fermierii obtin un angajament promitator ca UE se va folosi de biocombustibili pentru o zecime din cerintele sale legate de transport, atata timp cat acestea sunt ecologice. Pentru europenii care se opun recursului la energia nucleara, UE acorda un credit imens unor surse alternative de energie, cum ar fi energia eoliana si cea a valurilor, stabilindu-si tinta de a tripla folosirea de catre europeni a acestor surse de energie pana in 2020.
Pentru fanii mecanismelor de piata, schema actuala europeana, bazata pe cote ale emisiilor de carbon, va fi inasprita si va fi creata o schema separata menita sa puna bazele unei piete a certificatelor "verzi" (energie regenerabila) pentru statele membre UE. Acest lucru ar permite, spre exemplu, Marii Britanii, o insula extrem de populata si scumpa, cu puternice legi de planning (legi ce prevad controale legale ale libertatii proprietarilor de a-si folosi proprietatile in interesul unei comunitati mai largi, n.r.) sa plateasca pentru noile ferme eoliene din Romania. Beneficiind de certificate negociate, energia generata de centralele eoliene din Transilvania ar fi trecuta in contul energiei regenerabile a Marii Britanii, in timp ce Romania ar obtine banii si o electricitate ecologica, exemplifica "The Economist".
Sustinatorii liberului schimb ar trebui sa fie si ei multumiti. Sursele de energie renegerabila promoveaza schimbul si integrarea pietii, indemnand guvernele sa isi conecteze retelele electrice nationale. Oficialii europeni sunt de parere ca politica lor va redistribui bogatia catre zonele sarace, nu neaparat europene, atata vreme cat energia regenerabila produsa de acestea este importata inapoi in Europa. Europa "ar avea atat de mult de castigat", este concluzia unui eurocrat, care trece la capitolul avantaje ale noii politici siguranta energetica, crearea de locuri de munca si avantaje de natura tehnologica.
Efecte, in Lumea a treia
In America, aflata cu un pas inaintea Europei, exploatarea energiilor regenerabile isi arata mai rapid reversal medaliei. Brazilia pune in pericol un areal unic pe Glob - padurea amazoniana - pentru a face fata cererii explozive de biocombustibili a Americilor, iar in Mexic a explodat pretul porumbului, obligand autoritatile federale sa renunte la sistemul exploatarii in devalmasie a terenurilor. Nu in ultimul rand, transportul pe distante mari al acestor carburanti ecologici implica un consum energetic care i-a facut pe multi sa priveasca cu neincredere "energia miracol" a viitorului, observa in raportul sau comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas.
La aceste avertismente se adauga un document semnat de 17 ONG-uri prestigioase (printre ele Oxfam si Amis de la Terre), despre efectele negative ale utilizarii biocombustibililor, mai ales asupra economiilor in curs de dezvoltare. Semnatarii raportului adresat comisarului pentru energie sustin ca proiectul Comisiei nu garanteaza protectia unor ecosisteme importante pentru echilibrul planetei, in primul rand a savanei, care "va fi distrusa de agricultura externsiva practicata cu scopul atingerii tintelor de biocombustibili".
In plus, se apreciaza ca actuala politica a Comisiei va duce la scaderea standardelor sociale la nivel mondial. Cele 11 ONG-uri ameninta cu renuntarea in bloc la obiectivele obligatorii privind transportul pe baza de biocombustibili, daca nu vor fi introduse standarde mai ri0guroase pentru productia acestora.
Pentru mai multe informatii vizitati Cronica Romana
Cronica Romana: Comisia Europeana cere bogatilor UE sa treaca pe biocombustibili
Proiectele Comisiei Europene, de a extinde ponderea energiilor reciclabile la 10 la suta din consumul total al tarilor UE pana in 2020, starneste in primul rand revolta tarilor bogate mari consumatoare de energie. Strategia pe care Comisia Europeana o va prezenta oficial la 23 ianuarie este "un document comprehensiv, care promite sa reduca efectele schimbarii climatice, sa creasca securitatea energetica si sa apere economiile de preturile volatile ale petrolului, impulsionand noile industrii pe care UE mizeaza pentru suprematia mondiala", scrie publicatia britanica "The Economist".
Pentru mai multe informatii vizitati Cronica Romana
