Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Dezvoltare Durabilă, a publicat Ghidul Solicitantului pentru Acțiunea 3.1 – Managementul principalelor tipuri de risc identificate în Planul Național de Management al Riscurilor la Dezastre. Apelul de proiecte este dedicat prevenirii, pregătirii și gestionării situațiilor de urgență generate de inundații și secetă, riscuri amplificate de schimbările climatice, și este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Priorității 3 a Programului Dezvoltare Durabilă 2021–2027 .
Intervențiile urmăresc creșterea rezilienței comunităților și reducerea impactului dezastrelor naturale asupra populației, proprietății și mediului.
Abordarea pune accent pe soluții bazate pe natură și pe modernizarea sistemelor de monitorizare și avertizare timpurie.
Două apeluri de proiecte, cu depunere continuă
Ghidul reglementează două apeluri distincte.
Primul, PDD/851, este destinat proiectelor noi de investiții și vizează lucrări și echipamente care contribuie direct la prevenirea și gestionarea riscurilor.
Al doilea, PDD/854, este dedicat consolidării capacității administrative a instituțiilor cu atribuții în domeniul managementului riscurilor la inundații.
Ambele apeluri sunt necompetitive, cu depunere continuă până la data-limită stabilită, iar proiectele se transmit exclusiv prin platforma MySMIS2021/SMIS2021+.
Procesul de evaluare, selecție și contractare se desfășoară conform procedurilor stabilite în ghidul solicitantului.
Bugetul total depășește 70 de milioane de euro
Pentru apelul de investiții PDD/851, bugetul total este de 30,5 milioane de euro, cu posibilitatea de supracontractare până la 61 de milioane de euro.
Pentru apelul PDD/854, destinat capacității administrative, bugetul este de 5 milioane de euro, cu supracontractare până la 10 milioane de euro.
Astfel, valoarea totală maximă care poate fi contractată prin cele două apeluri depășește 70 de milioane de euro.
Nu există o sumă separată destinată exclusiv unor zone sau teritorii anume în cadrul acestui apel.
Cofinanțare de 15% din partea beneficiarilor
Rata de finanțare este de 85% din fonduri europene, prin FEDR, în timp ce beneficiarii trebuie să asigure o contribuție proprie minimă de 15% din valoarea eligibilă a proiectului. Nu este prevăzută contribuție din bugetul de stat.
În cazul proiectelor naționale, cheltuielile aferente regiunii București–Ilfov sunt considerate neeligibile și sunt tratate distinct, prin aplicarea unui mecanism de pro-rata calculat în funcție de ponderea populației din această regiune raportată la populația totală a României.
Regiuni vizate și proiecte naționale
Apelul se adresează regiunilor mai puțin dezvoltate ale României, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Centru, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Sud-Est.
Sunt eligibile și proiectele cu acoperire națională, cu respectarea regulilor speciale de finanțare pentru cheltuielile din regiunea București–Ilfov.
Grupul țintă este reprezentat de populația urbană și rurală expusă riscurilor generate de schimbările climatice, în special inundații și secetă, dar și alte fenomene meteorologice severe.
Ce tipuri de investiții pot fi finanțate
Proiectele de investiții pot include amenajarea integrată a bazinelor hidrografice, cu accent pe infrastructura verde și pe măsuri nestructurale.
Sunt vizate intervenții precum:
- restaurarea zonelor umede,
- reconectarea luncilor inundabile,
- remeandrarea (n.n. reamenajare cu meandre a) cursurilor de apă,
- acumulările temporare de apă și lucrările de stabilizare a terenurilor prin plantații.
Aceste măsuri sunt concepute pentru a reduce riscul de inundații, dar și pentru a contribui la refacerea rezervelor de apă și la limitarea efectelor secetei.
De asemenea, este analizată realizarea de măsuri nestructurale, cu prioritate infrastructură verde.
Se poate propune reabilitarea structurilor de apărare existente și, după caz, implementarea de măsuri noi de tip gri-verde sau structurale (gri), însă numai acolo unde soluțiile verzi se dovedesc insuficiente.
Aceste opțiuni trebuie fundamentate cel puțin pe baza informațiilor prezentate în PMRI (n.n. Plan de Management al Riscului la Inundații) și dezvoltate conform metodologiei de elaborare a studiului de fezabilitate. Cel puțin una dintre opțiunile analizate va include exclusiv măsuri de infrastructură verde.
Reabilitarea structurilor de apărare existente și/sau, după caz măsurile structurale gri-verzi și/sau exclusiv gri pot fi acceptate doar în situații excepționale, atunci când analiza de opțiuni din studiul de fezabilitate demonstrează că riscul de inundații este iminent și nu poate fi redus prin intervenții nestructurale, respectiv verzi.
În aceste cazuri, se respectă în totalitate cerințele Directivei Cadru Apă – art. 4 (7) și ale celorlalte directive relevante. Investițiile de tip structural (gri), atunci când sunt indispensabile, nu sunt eligibile pentru finanțare și vor fi susținute din bugetul propriu al beneficiarului.
Prin proiecte urmează să se pună accent pe calitatea și eficiența intervenției și se propun măsuri integrate – acțiuni de gospodărire a apelor și îmbunătățiri funciare, cu preponderență infrastructură verde, astfel încât infrastructura verde să constituie element prioritar din punct de vedere calitativ (de ex. ha), nu financiar.
Totodată, Ghidul stabilește că investițiile propuse pentru măsurile de prevenire a riscului la inundații vor demonstra contribuția și la limitarea efectelor altor fenomene, de exemplu, seceta hidrologică și pedologică sau alunecările de teren.
În același timp, sunt finanțate investiții în sisteme moderne de monitorizare, avertizare și alarmare pentru fenomene hidrometeorologice severe. Proiectele pot viza dezvoltarea infrastructurii IT și de comunicații, extinderea Sistemului Meteorologic Integrat Național, instalarea de stații meteorologice și agrometeorologice, precum și îmbunătățirea capacității de informare rapidă a populației în caz de risc iminent.
Pentru apelul destinat capacității administrative, finanțarea se concentrează pe elaborarea și actualizarea documentațiilor strategice, inclusiv hărți de hazard și planuri de management al riscului la inundații, în conformitate cu cerințele Directivei europene privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, precum și pe pregătirea portofoliilor de proiecte pentru perioadele de finanțare viitoare.
Cine poate depune proiecte
Solicitanții eligibili sunt instituții publice cu atribuții directe în domeniul gestionării riscurilor climatice. Pentru proiectele de investiții privind gestionarea riscului la inundații, solicitant este Administrația Națională „Apele Române”, prin administrațiile bazinale de apă. Pentru proiectele de monitorizare și avertizare, solicitant este Administrația Națională de Meteorologie. Pentru consolidarea capacității administrative, pot depune proiecte Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrația Națională „Apele Române”.
Sunt permise parteneriate cu instituții precum Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Serviciul de Telecomunicații Speciale și administrațiile bazinale de apă, cu condiția respectării regulilor de parteneriat stabilite în ghid.
Calendarul de depunere a proiectelor
Pentru apelul PDD/851, destinat proiectelor de investiții, depunerea proiectelor începe la 23 ianuarie 2026, ora 17:00, iar termenul limită este 30 septembrie 2026, ora 17:00.
Pentru apelul PDD/854, destinat consolidării capacității administrative, depunerea începe la 5 iunie 2026, ora 17:00, și se încheie la 18 decembrie 2026, ora 17:00. Autoritatea de Management poate decide prelungirea termenelor, în funcție de evoluția procesului de contractare și de disponibilitatea fondurilor.
Pe hârtie lucrurile arată foarte bine puse la punct, vom vedea însă dacă implementarea proiectelor se va face la fel de bine.
