Administrația Fondului pentru Mediu intră într-o nouă etapă de modernizare: Guvernul a adoptat Hotărârea de Guvern pentru digitalizarea instituției, un proiect care promite acces mai rapid la programele de finanțare, transparență sporită și eliminarea dosarelor cu șină. Implementarea va dura 29 de luni și va fi susținută printr-o investiție de peste 144 milioane lei.
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), una dintre instituțiile-cheie prin care se finanțează programe de mediu cu impact major (de la panouri fotovoltaice și Rabla, până la investiții pentru autorități locale), urmează să fie digitalizată integral.
Anunțul a fost făcut public de ministra Mediului, Diana Buzoianu, care a transmis că Guvernul a adoptat Hotărârea de Guvern inițiată de Ministerul Mediului pentru transformarea digitală a AFM – un pas considerat „esențial” pentru reducerea birocrației și creșterea transparenței.
Ce presupune digitalizarea AFM: „un singur cont” pentru toate programele
Una dintre cele mai importante schimbări anunțate este introducerea unui cont online unic pentru toate programele AFM.
Practic, utilizatorii – persoane fizice, companii sau primării – vor putea depune cereri, încărca documente, semna electronic și urmări stadiul dosarelor complet online.
Potrivit Ministerului Mediului, noul sistem va permite gestionarea într-un cadru informatic unitar a activităților AFM, simplificând procesarea solicitărilor și reducând dependența de documente fizice sau interacțiuni la ghișeu.
Adio dosare „la sertar”: automatizare, trasabilitate și decizii mai rapide
Digitalizarea înseamnă și o schimbare internă majoră: dosarele nu vor mai putea fi blocate în fluxuri administrative lente.
Conform comunicatului oficial, proiectul va integra funcții de analiză, raportare și monitorizare, cu scopul de a reduce erorile umane și de a crește viteza de procesare.
În plus, sistemul urmărește să crească nivelul de control și trasabilitate, astfel încât deciziile să fie mai ușor de verificat și auditat.
Sursa foto: Administrația Fondului pentru Mediu
„Ne dorim o instituție mai eficientă, mai transparentă și mai predictibilă, în care deciziile să fie fundamentate pe date clare și în timp real”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM.
Diana Buzoianu a subliniat că platforma va aduce „eficiență, transparență, predictibilitate” și date mai clare în timp real, într-o instituție care până acum a funcționat adesea greoi, prin proceduri fragmentate.
Plăți, raportări și monitorizare în timp real: fiecare leu devine „urmăribil”
O componentă importantă a proiectului este integrarea plăților și raportărilor într-un sistem digital unitar. Asta ar urma să însemne că traseul finanțărilor devine mult mai transparent: de la depunerea proiectului până la implementare și verificare.
În același timp, promisiunea majoră este apariția unei monitorizări în timp real a proiectelor finanțate – un instrument care ar putea reduce situațiile în care investițiile „există pe hârtie”, dar în teren apar întârzieri, neconformități sau lipsă de raportare.
Cât durează și cât costă: 29 de luni și peste 144 milioane lei
Implementarea completă a digitalizării AFM este estimată la 29 de luni, potrivit postării publice a ministrului Mediului.
Ministerul Mediului confirmă că este vorba de o investiție de peste 144 milioane lei pentru dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat al AFM.
De ce contează: digitalizarea ca „filtru” împotriva birocrației și opacității
Dincolo de avantajul imediat al utilizatorilor – mai puține drumuri și mai puține hârtii – digitalizarea poate avea un efect structural: crește transparența instituțională.
AFM gestionează programe cu miză publică uriașă, iar întârzierile administrative sau lipsa de predictibilitate au fost, în trecut, criticate constant de beneficiari (firme, cetățeni și administrații locale).
În acest context, un sistem informatic integrat poate deveni un instrument de „disciplină administrativă”: termene mai clare, fluxuri urmărite, istoricul deciziilor păstrat digital.
AFM, la un click distanță
Mesajul transmis de Diana Buzoianu este limpede: AFM trebuie să devină o instituție modernă, sigură și accesibilă digital, într-o perioadă în care România are nevoie de programe de mediu funcționale și ușor de accesat, nu de blocaje birocratice.
Digitalizarea promite să transforme relația dintre AFM și beneficiari într-un model de administrație publică așa cum ar trebui să fie în 2026: rapidă, verificabilă și orientată către rezultate.
