Controversa privind dezvoltarea proiectelor de valorificare a energiei produse de vant in zonele incluse in programul „Natura 2000" agita spiritele si in Romania
In timp ce investitorii si comunitatile locale sustin ca ariile protejate ocupa suprafete prea mari, ecologistii lupta pentru protectia mediului.
Un avertisment lansat in aceste zile de Grupul Green „New Deal" atrage atentia asupra faptului ca emisiile de gaze cu efect de sera au determinat atingerea unei crize ecologice, recomandand investitiile in energii regenerabile si luarea unor masuri ferme in urmatorii ani.
In Romania, in timp ce aprobarea investitiilor in energia eoliana intarzie, se fac demersuri pentru amplasarea unor termocentrale pe carbune la Constanta, Braila si Galati.
Sapte turbine eoliene in Dobrogea
Raspunzand unei directive a Uniunii Europene, Romania s-a angajat ca, pana in anul 2010, energia provenita din surse „verzi" sa reprezinte 33% din consumul national. Aceasta presupune ca sursele clasice de energie vor fi inlocuite in buna masura de energiile regenerabile, reconfigurand, astfel, strategiile din domeniul energetic.
Avand un pregnant potential eolian, Dobrogea este zona cea mai vizata de investitori pentru amplasarea unor centrale care sa foloseasca energia vanturilor.
„Romania si-a luat niste angajamente ferme in ceea ce priveste promovarea energiilor regenerabile si orice amanare, pas gresit sau eroare de implementare poate avea consecinte dure pe care le vom suporta fiecare dintre noi.
Este nevoie de maturitate in analizele si deciziile noastre astfel incat mediul sa nu aiba de suferit si „energia verde" sa devina o sursa mult mai accesibila", a declarat directorul Agentiei de Protectia Mediului Tulcea, Cadar Bectas.
Cu toate acestea, pana in prezent, dupa mai bine de cinci ani de cand febra vantului a cuprins domeniul energetic, in Dobrogea nu sunt amplasate decat sapte turbine eoliene. In acest timp, cateva zeci de kilometri mai la sud, in Bulgaria, imediat cum treci de granita de la Vama Veche, te intampina paduri de eoliene care „rad in Soare" si produc energie „curata", spre prosperitatea investitorilor si a comunitatilor locale pe terenurile carora sunt amplasate parcurile eoliene.
Arii protejate pe trei sferturi din Constanta si Tulcea
In Romania, prin programul „Natura 2000" au fost declarate peste o suta de Arii de protectie Speciala Avifaunistica (SPA) si 273 de Situri de importanta Comunitara (SCI). Totul s-a facut intr-un timp-record, intregul set de proceduri care a stat la baza declararii ariilor protejate fiind parcurs parca din zborul pasarilor.
Pentru a respecta toata metodologia impusa de lege ar fi fost nevoie de o adevarata armata de cercetatori care sa faca monitorizari pe lungi perioade de timp in zonele vizate si sa inventarieze numarul impresionant de specii din flora si fauna care necesita a fi protejate la nivel national sau mondial.
De asemenea, era necesar avizul Academiei Romane, elaborarea unor studii complexe in teren, materializate prin lucrari publice de specialitate si organizarea de dezbateri publice pe marginea propunerilor de creare a zonelor protejate, infiintarea unui custode care sa delimiteze in teren, prin borne, suprafata fiecarui sit in parte. Desi multe din aceste etape au fost parcurse cu superficialitate, in zona Dobrogei a rezultat o acoperire cu astfel de zone protejate de peste 60% in judetul Constanta si 83% in judetul Tulcea.
Romania si-a luat niste angajamente ferme in promovarea energiilor regenerabile si orice eroare de implementare poate avea consecinte dure
Cadar Bectas,
directorul Agentiei de Protectia Mediului Tulcea
Legea nu interzice proiecte economice in arii protejate
Legislatia privind ariile protejate incluse in programul Natura 2000 nu interzice dezvoltarea de activitati economice in zonele respective, dar impune anumite restrictii.
Cu toate acestea, multe proiecte de investitii intarzie sa fie aprobate. Cel mai afectat judet din acest punct de vedere este Tulcea, lider incontestabil al zonelor incluse in Programul „Natura 2000", cu peste 83% din suprafata sa.
„Este frustrant sa tot pierdem bani la bugetul local, pe care l-am putea dezvolta si folosi spre beneficiul locuitorilor, invocand tot felul de motive puerile, punand piedici si blocand cu obstinatie proiectele eoliene. Sper ca investitia de la Stejaru sa se poata realiza cat mai curand si sa devina un model si pentru altele similare", a declarat primarul comunei Stejaru, din judetul Tulcea, Dumitru Enache. Edilul local facea referire la un proiect care propune amplasarea unui parc eolian pe un islaz comunal.
Pareri impartite
In ceea ce priveste reactia societatii civile, parerile sunt impartite. Astfel, pe de o parte, organizatii de mediu precum Societatea Ornitologica Romana (SOR) sau Eco Pontica sustin ca proiectele care prezinta un minim pericol pentru viata pasarilor din ariile protejate nu ar trebui avizate. De cealalta parte, reprezentantii Asociatiei Balcanice de Mediu (BENA) indeamna la o abordare mai echilibrata a acestei probleme.
„Ca vechi militant pentru un mediu curat sunt de parere ca excesele unor ONG-uri in problematica investitiilor eoliene in Dobrogea au tenta ecofundamentalista si dauneaza unui concept sanatos, echilibrat, de promovare a energiilor regenerabile atat de cautate si dezvoltate in intreaga lume in aceasta perioada", spune Iuksel Omer, manager proiecte de mediu, membru al BENA.
Harta eoliana a Romaniei
Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt avute in vedere numai zonele in care viteza medie a vantului este cel putin egala cu patru metri pe secunda, la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac masuratorile in cadrul statiilor meteorologice).
Aceste conditii sunt indeplinite in zonele montane, insa aici factorii meteorologici fac dificila instalarea si intretinerea agregatelor eoliene.
In afara zonelor montane, regiunile din Romania unde viteza vantului atinge si chiar depaseste patru metri pe secunda sunt Dobrogea si Podisul Moldovenesc.
Pe baza evaluarii si interpretarii datelor inregistrate, in Romania se pot monta instalatii eoliene cu o capacitate de pana la 14.000 MW, ceea ce inseamna un aport de energie electrica de aproape 23.000 GWh/an.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
