In 95% din comunele brailene, nivelul nitratilor din panza freatica depaseste limita admisa. Nivelul nitratilor din panza freatica este de doua ori mai mare decat limita admisa de lege.
Lipsa retelei de canalizare si gestionarea necorespunzatoare a dejectiilor din gospodarii sunt principalii factori de poluare.
Reprezentantii Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie-Agrochimie si Protectia Mediului in Agricultura (ICDPAPMA) au inspectat in aceasta luna comunele judetului Braila, pentru a afla daca s-au rezolvat problemele din anii trecuti, cand nivelul de nitrati din panza freatica ajunsese la cote alarmante.
Probele de apa luate acum din comunele Sutesti, Galbenu, Chiscani, Movila Miresii, Traian, Tudor Vladimirescu le-au demonstrat specialistilor nu doar ca problemele nu s-au rezolvat, ci ca s-au agravat.
Aparatele de masura aduse de oamenii ICDPAPMA nu au reusit sa indice cotele exacte ale poluarii, avand in vedere ca aceasta aparatura putea masura pana la nivelul de 100 de miligrame de nitrati la litrul de apa, iar cantitatea de nitrati din panza freatica a judetului Braila este mult mai mare.
Dejectiile ajung in panza freatica
"Practic, in toate localitatile continutul de nitrati din apa freatica trece cu mult limita admisa, chiar depaseste si posibilitatea de inregistrare a aparatului. In una sau doua fantani am reusit sa determinam, in restul era de peste 100 miligrame de nitrati la litrul de apa, ceea ce este foarte mult, limita maxima admisa fiind de 50, dupa unii autori pentru apa potabila ar fi de 20 de miligrame la litru, dar legea asa spune, 50.
Or, in toate fantanile unde am verificat, am gasit peste 50, cateva au fost intre 50 si 100, in rest au fost peste 100 de miligrame", a declarat inginerul Horia Nitu, directorul Oficiului Judetean de Pedologie si Agrochimie (OJPA).
Potrivit specialistilor, nivelul ridicat de poluare are drept principala cauza managementul defectuos al dejectiilor provenite de la gospodarii, care ajung in panza freatica. Astfel, daca toaleta dintr-o curte este sapata direct in pamant, fara a fi betonata, primul strat freatic preia direct mizeria, care ulterior ajunge in fantana.
Satele fara canalizare, victime sigure
Cea mai mare concentratie de nitrati din apa a fost gasita in satele si comunele in care nu au o retea proprie de canalizare.
"La Vadeni, in aproape toate gospodariile, dupa ce au fost conectate la sistemul public de alimentare cu apa potabila, proprietarii au transformat fostele fantani in puturi absorbante si toate apele menajere din gospodarie le deverseaza acolo si de aici se duc direct in apa freatica. Pana acum mai treceau prin filtrul pamantului, dar acum se duc direct in apa freatica", a mai declarat Nitu.
Primarii spun ca situatia nu e grava
Edilii locali sustin ca „situatia nu este atat de grava", fiind vorba mai mult de o exagerare a reprezentantilor Directiei Agricole.
Primarul comunei Movila, Dumitru Panturu, este de parere ca aceasta problema poate fi rezolvata „cu vorba buna", fara a fi nevoie de masuri speciale.
Reprezentantii altor administratii locale afirma ca exista deja un program pentru inlaturarea efectelor poluarii.
Datele Directiei Judetene de Agricultura si Dezvoltare Rurala arata ca nivelul nitratilor din panza freatica depaseste limita admisa in 95% din comunele brailene.
In aproape toate gospodariile proprietarii au transformat fostele fantani in puturi absorbante
Horia Nitu, directorul Oficiului Judetean de Pedologie si Agrochimie
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
