Acvacultura din Romania are nevoie de investitii de 2-3 ori mai mari decat fondurile care vor veni de la Uniunea Europeana in acest sector pentru a putea fi competitiva pe piata europeana, a declarat presedintele Patronatului Rompescaria, Nicolae Dimulescu.
UE a alocat sectorului de acvacultura din Romania, prin axa 2 a programului operational sectorial, circa 105 milioane euro pentru perioada 2007-2013.
Potrivit presedintelui Rompescaria, Romania se confrunta cu anumite constrangeri, care nu ii permit sa fie competitiva pe piata Uniunii Europene, dar nici sa exploateze potentialul existent, in ciuda fondurilor alocate din banii comunitari.
"Producatorii romani au facut investitii in ferme piscicole, dar, din pacate, pe terenurile statului, deoarece procesul de privatizare a fondului piscicol inca nu este finalizat", a adaugat presedintele patronatului Rompescaria.
Costurile de productie ale producatorilor romani din sectorul de acvacultura si pescuit sunt mult mai ridicate decat cele din tarile UE, intrucat acestea platesc redeventa la stat pentru ca nu sunt proprietari pe teren, platesc impozite, dar si o taxa pentru apa utilizata.
"Toate aceste cheltuieli suplimentare incarca costurile noastre de productie, rata profitabilitatii fiind mult mai mica decat cea din UE. Accesarea fondurilor UE este ingreunata din cauza resurselor financiare limitate ale producatorilor care nu au posibilitatea de a se adresa bancilor pentru asigurarea co-finantarii in cazul investitilor", a mai adaugat Dimulescu.
Partea slaba a acvaculturii romanesti consta in nivelul scazut al productiilor realizate intrucat sistemul de crestere este de tip extensiv.
Patronatul Rompescaria a cerut factorilor guvernamentali sa creeze un mediu economic compatibil cu cel din UE, semnaland riscurile mentinerii costurilor de productie referitoare la apa si la redeventa pe terenuri, cheltuieli care nu se regasesc la producatorii europeni si care scot efectiv din competitie Romania pe sectorul de acvacultura.
"In acest sens, a existat in 2006 o initiativa legislativa, un proiect de lege, care din nefericire a fost respis. In 2007 am demarat un nou demers care, din cate am fost informati, a primit deja aviz favorabil din partea MADR", a spus Nicolae Dimulescu.
Potrivit reprezentantului Rompescaria, in ultimii trei ani pretul pestelui pe piata romaneasca a ramas constant la producatori, chiar a inregistrat o usoara scadere, din cauza costurilor ridicate de productie si a consumului redus de peste.
Daca in tarile UE se consuma, in medie, 24 de kilograme de peste/ locuitor/an, in Romania consumul este de numai 3,2 kg de peste/locuitor/an.
"Romania are potential si resurse pentru a creste productia de peste in acvacultura, in conditiile in care va crea un mediu economic compatibil cu cel din tarile UE. Avem si investitori straini interesati de acest domeniu, dar care din cauza problemelor din sector nu vor sa investeasca deocamdata in Romania", a spus Dimulescu.
Romania are la ora actuala 60.000 de hectare de ferme piscicole in productie, dar poate sustine pana la 100.000 de hectare.
In 1988, Romania realiza o productie de peste de 78.000 de tone, iar in prezent de numai 12.000 de tone din acvacultura si importa in jur de 50-60.000 tone de peste oceanic si marin.
La nivel mondial, consumul de peste a crescut de la 45 milioane tone in 1973 la mai mult de 130 de milioane de tone in 2000 si se estimeaza o crestere la 170 milioane tone la nivelul anului 2030, in conditiile mentinerii ratei actuale de consum.
Circa 75 la suta din stocurile cele mai valoroase de specii de pesti marini si oceanici din lume sunt pescuiti la limita posibilitatilor de refacere sau chiar suprapescuite.
Din aceasta cauza, accentul se pune tot mai mult pe acvacultura. In ultimii ani ritmul de crestere a acvaculturii a fost la nivel mondial de 8-9 la suta anual si de numai 3-4 la suta in UE. Uniunea Europeana intentioneaza sa vina cu anumite reglementari pentru sector astfel incat sa ajunga la un ritm de crestere de 9 la suta, in urmatorii ani.
Acvacultura din Romania are nevoie de investitii de 2-3 ori mai mari decat fondurile care vor veni de la Uniunea Europeana in acest sector pentru a putea fi competitiva pe piata europeana, a declarat presedintele Patronatului Rompescaria, Nicolae Dimulescu.
UE a alocat sectorului de acvacultura din Romania, prin axa 2 a programului operational sectorial, circa 105 milioane euro pentru perioada 2007-2013.
Potrivit presedintelui Rompescaria, Romania se confrunta cu anumite constrangeri, care nu ii permit sa fie competitiva pe piata Uniunii Europene, dar nici sa exploateze potentialul existent, in ciuda fondurilor alocate din banii comunitari.
"Producatorii romani au facut investitii in ferme piscicole, dar, din pacate, pe terenurile statului, deoarece procesul de privatizare a fondului piscicol inca nu este finalizat", a adaugat presedintele patronatului Rompescaria.
Costurile de productie ale producatorilor romani din sectorul de acvacultura si pescuit sunt mult mai ridicate decat cele din tarile UE, intrucat acestea platesc redeventa la stat pentru ca nu sunt proprietari pe teren, platesc impozite, dar si o taxa pentru apa utilizata.
"Toate aceste cheltuieli suplimentare incarca costurile noastre de productie, rata profitabilitatii fiind mult mai mica decat cea din UE. Accesarea fondurilor UE este ingreunata din cauza resurselor financiare limitate ale producatorilor care nu au posibilitatea de a se adresa bancilor pentru asigurarea co-finantarii in cazul investitilor", a mai adaugat Dimulescu.
Partea slaba a acvaculturii romanesti consta in nivelul scazut al productiilor realizate intrucat sistemul de crestere este de tip extensiv.
Patronatul Rompescaria a cerut factorilor guvernamentali sa creeze un mediu economic compatibil cu cel din UE, semnaland riscurile mentinerii costurilor de productie referitoare la apa si la redeventa pe terenuri, cheltuieli care nu se regasesc la producatorii europeni si care scot efectiv din competitie Romania pe sectorul de acvacultura.
"In acest sens, a existat in 2006 o initiativa legislativa, un proiect de lege, care din nefericire a fost respis. In 2007 am demarat un nou demers care, din cate am fost informati, a primit deja aviz favorabil din partea MADR", a spus Nicolae Dimulescu.
Potrivit reprezentantului Rompescaria, in ultimii trei ani pretul pestelui pe piata romaneasca a ramas constant la producatori, chiar a inregistrat o usoara scadere, din cauza costurilor ridicate de productie si a consumului redus de peste.
Daca in tarile UE se consuma, in medie, 24 de kilograme de peste/ locuitor/an, in Romania consumul este de numai 3,2 kg de peste/locuitor/an.
"Romania are potential si resurse pentru a creste productia de peste in acvacultura, in conditiile in care va crea un mediu economic compatibil cu cel din tarile UE. Avem si investitori straini interesati de acest domeniu, dar care din cauza problemelor din sector nu vor sa investeasca deocamdata in Romania", a spus Dimulescu.
Romania are la ora actuala 60.000 de hectare de ferme piscicole in productie, dar poate sustine pana la 100.000 de hectare.
In 1988, Romania realiza o productie de peste de 78.000 de tone, iar in prezent de numai 12.000 de tone din acvacultura si importa in jur de 50-60.000 tone de peste oceanic si marin.
La nivel mondial, consumul de peste a crescut de la 45 milioane tone in 1973 la mai mult de 130 de milioane de tone in 2000 si se estimeaza o crestere la 170 milioane tone la nivelul anului 2030, in conditiile mentinerii ratei actuale de consum.
Circa 75 la suta din stocurile cele mai valoroase de specii de pesti marini si oceanici din lume sunt pescuiti la limita posibilitatilor de refacere sau chiar suprapescuite.
Din aceasta cauza, accentul se pune tot mai mult pe acvacultura. In ultimii ani ritmul de crestere a acvaculturii a fost la nivel mondial de 8-9 la suta anual si de numai 3-4 la suta in UE. Uniunea Europeana intentioneaza sa vina cu anumite reglementari pentru sector astfel incat sa ajunga la un ritm de crestere de 9 la suta, in urmatorii ani.
