Ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunţat că ministerul declanşează controale ample asupra modului de închiriere şi exploatare a sectoarelor de plajă din România, după ce la Năvodari au fost identificate numeroase nereguli: contracte expirate, tarife de închiriere derizorii şi construcţii ilegale pe plajă.
Aceasta reprezintă un demers cheie din perspectiva gestionării durabile a litoralului, a protecţiei mediului şi a echităţii pentru toţi utilizatorii.
La Năvodari, un număr de 75 de contracte de închiriere pentru sectoarele de plajă au expirat la 15 octombrie 2025, după ce timp de zece ani au funcționat în baza unor condiții care, potrivit Ministerului Mediului, au permis abuzuri și exploatarea păguboasă a domeniului public.
Administrația Națională „Apele Române” a decis să nu prelungească automat contractele, ci să reia procesul de licitație în condiții transparente.
Decizia survine după constatarea faptului că orașul nu are un Plan Urbanistic Zonal aprobat care să reglementeze construcțiile pe plajă.
Această lipsă a PUZ-ului a făcut posibil ca operatorii să plătească între 3 și 14 lei/m² pe an. Tarifele corecte ar fi trebuit să fie situate între 600 și 865 de lei/m².
„În 10 ani de zile, nu a fost depus niciun dosar complet care să fie adoptat (…) Dacă ar fi fost adoptat acest PUZ, pentru fiecare metru pătrat de astfel de construcţii ar fi trebuit să fie plătite sume între 600 lei/m²/an şi 865 lei/m²/an.
Astăzi chiriaşii achită, în schimb, o chirie între 3 şi 14 lei/m² de plajă şi îşi asumă riscurile construcţiilor fără niciun fel de autorizaţie, în majoritatea cazurilor”, a explicat ministra Diana Buzoianu.
Construcțiile ilegale, „ignorate ani de zile”
Controalele realizate anul acesta au inclus și o verificare cu drona, tehnică folosită frecvent de minister în ultimele luni pentru supravegherea zonelor vulnerabile.
Rezultatele au fost, potrivit ministrului, „extrem de clare”.
Din cele 75 de sectoare verificate, 62 prezentau construcții ilegale – terase, beach-baruri și extinderi neautorizate – care însumează peste 8.500 de metri pătrați ridicați direct pe plajă, în afara legislației.
„În urma controalelor efectuate, (…) din cele 75 de sectoare de plajă închiriate, pe 62 existau construcţii ilegale care nu aveau autorizaţiile necesare: terase, beach-baruri, extinderi ale construcţiilor existente pe plajă cu o suprafaţă totală de peste 8.500/m² construiţi. Vorbim de construcţii ilegale care au fost ignorate ani de zile la rând”, a declarat Diana Buzoianu.
O parte dintre aceste construcții a fost deja eliminată, iar restul urmează să fie dezafectate până pe 15 noiembrie, astfel încât procedura de licitație să se desfășoare pe suprafețe curate și conforme.
O reformă necesară pentru litoral
Ministerul Mediului anunță că procesul de curățare și re-reglementare a plajelor nu se va opri în Năvodari.
După acest prim control amplu, urmează o campanie de verificări la nivelul întregii coaste românești.
„Am cerut controale pe toate plajele din România în perioada următoare. (…) Vom lucra cu experţi, astfel încât plajele să fie gestionate corect, echitabil şi cu interesul general în minte”, a subliniat ministra.
Pentru autorități, acest demers are o miză dublă: corectarea pierderilor financiare suferite de stat prin tarife de închiriere inadecvate și protejarea mediului costier, afectat ani la rând de construcții ridicate fără autorizații, fără norme de protecție a ecosistemelor și fără o planificare urbanistică adecvată.
Ce urmează pentru sezonul 2026
Reluarea licitațiilor și impunerea unor tarife corecte ar putea transforma modul în care România își administrează litoralul. Însă procesul nu va fi simplu.
Autoritățile trebuie să finalizeze demolările, să clarifice situațiile juridice, să închidă eventuale litigii cu operatorii existenți și să pregătească proceduri de atribuire transparente, aplicabile înainte de deschiderea sezonului estival viitor.
Noua abordare, axată pe echitate, legalitate și protecția mediului, ar putea reprezenta cea mai importantă reformă în gestionarea plajelor românești din ultimii ani.
Pentru turiști, pentru comunitățile locale și pentru ecosistemele costiere, această schimbare poate marca trecerea de la un model permisiv și opac la unul modern, responsabil și orientat către interesul public.
