Trei din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânși, reiese din cel mai nou studiu realizat de Hunters, noua divizie de trenduri a companiei de cercetare Unlock Market Research.
Mulți dintre ei sunt tineri și copii și aleg voluntariatul pentru acțiuni de reciclare și protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovați dacă nu fac nimic pentru asta.
Românii vor mai mult timp pentru ei
Conform studiului , românii caută din ce în ce mai mult liniștea din afara tehnologiei și autenticitatea în relațiile inter-umane. De aceea, 37% dintre români deja își limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza și în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie.
În schimb, românii sunt tot mai preocupați de bucuriile simple care îi reconectează cu tot ce este uman: vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult, să stea în natură – tendință confirmată de peste 61% dintre respondenți. Sociologii explică fenomenul ca fiind un revers al abuzului de tehnologie și a lumii virtuale.
Mai puțini bani, dar mai mult timp liber
Studiul arată că românii își doresc să câștige mai mult timp personal în loc de bani și nu mai sunt mulțumiți de ce le oferă de obicei angajatorii. Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber.
Totodată, cea mai puternică tendință, recunoscută de 65% dintre români, este dorința de a-și încetini ritmul alert al vieții. Oamenii vor să își recupereze timpul personal, să se bucure cu adevărat de el și caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Românii nu mai sunt dispuși să lucreze peste program sau în weekend și simt că ziua este prea scurtă pentru tot ceea ce vor să facă.
Cercetare desfășurată de Unlock Market Research în perioada decembrie 2016 – decembrie 2017, cu observare continuă a trendurilor, prin explorare calitativă prin 12 focus-grupuri și cercetare cantitativă prin chestionare aplicate pe un eșantion reprezentativ de 1000 de români, 16 – 55 ani, din mediul urban.
