Peste 92 de milioane de europeni sunt afectați de zgomotul traficului rutier, arată raportul Agenției Europene de Mediu. În România, traficul perturbă somnul și sănătatea a peste 4 milioane de oameni.
Zgomotul urban afectează peste 20% din populația Europei și este asociat cu riscuri crescute de boli cardiovasculare, stres cronic și decese premature.
În România, peste 4 milioane de oameni sunt afectați zilnic de poluarea fonică, în special din cauza traficului rutier.
Agenția Europeană de Mediu: Zgomotul, un pericol tăcut
Potrivit celui mai recent raport privind zgomotul în Europa, publicat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), mai mult de unul din cinci europeni este expus în mod constant la zgomote peste limita legală de 55 de decibeli – nivel impus la nivelul Uniunii Europene.
Zgomotul urban, în special cel cauzat de traficul rutier, devine una dintre cele mai răspândite forme de poluare ambientală, alături de poluarea aerului și de valurile de căldură extreme.
„Expunerea la zgomotul ambiental este larg răspândită și asociată cu o serie de efecte negative asupra sănătății.” – Agenția Europeană de Mediu,
Traficul rutier afectează peste 92 de milioane de europeni
Cea mai importantă sursă de poluare fonică la nivel european este traficul rutier, care afectează peste 92 de milioane de persoane.
Nivelul de zgomot depășește 55 de decibeli atât ziua, cât și noaptea, în marile orașe și în zonele dens populate.
Pe lângă șosele, și alte forme de transport contribuie la poluarea fonică:
- 18 milioane de europeni sunt afectați de traficul feroviar;
- 2,6 milioane de persoane sunt afectate de zgomotul generat de avioane și elicoptere.
Zgomotul de fond devine astfel o realitate zilnică pentru o mare parte din populația urbană a Europei, inclusiv în zone rezidențiale, spitale sau școli.
Efectele zgomotului asupra sănătății: 66.000 de decese anual
Poluarea fonică nu este doar o problemă de disconfort. Raportul avertizează că zgomotul cronic este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet și tulburări psihice.
„Poluarea fonică contribuie la aproximativ 66.000 de decese premature în fiecare an în Europa”, notează raportul AEM.
Printre efectele cele mai comune se numără:
- stres psihologic persistent;
- tulburări de somn cauzate de zgomot nocturn;
- creșterea tensiunii arteriale și riscul de infarct;
- diabet de tip 2;
- afectarea dezvoltării cognitive la copii.
Zgomotul perturbă somnul în mod repetat și reduce capacitatea organismului de a se reface peste noapte, ceea ce amplifică efectele negative asupra sănătății fizice și mintale.
Franța și Germania, în topul țărilor afectate
În clasamentul țărilor europene cu cele mai mari probleme cauzate de poluarea fonică, conduc:
Franța, unde peste 24 de milioane de persoane sunt afectate de zgomotul traficului rutier, atât ziua, cât și noaptea.
Germania, cu peste 15 milioane de persoane afectate de poluarea fonică pe timp de noapte.
Cipru și Luxemburg, unde peste jumătate din populație este expusă zilnic unor niveluri de zgomot considerate periculoase.
La capătul opus, Estonia, Slovacia și Portugalia înregistrează cele mai reduse valori – în medie, doar un cetățean din zece este afectat de poluarea fonică.
România: peste 4 milioane de oameni expuși zilnic și noaptea
Datele din raportul Agenției Europene de Mediu arată că România se confruntă cu un nivel ridicat de poluare fonică, în special în marile orașe și în zonele dens circulate.
Peste patru milioane de persoane sunt expuse zilnic la zgomot excesiv, în timp ce alte trei milioane sunt afectate pe timpul nopții.
Cea mai importantă sursă de disconfort auditiv rămâne traficul rutier.
Aproximativ 3,9 milioane de cetățeni resimt efectele zgomotului cauzat de circulația auto în timpul zilei, iar aproape 2,9 milioane sunt deranjați și în orele nocturne, când zgomotul ar trebui să fie minim.
Nici rețeaua feroviară nu este lipsită de impact.
În timpul zilei, zgomotul trenurilor afectează peste 395.000 de români, iar noaptea, mai mult de 219.000 de persoane sunt expuse la niveluri considerate nocive pentru sănătate și odihnă.
Zgomotul generat de aeronave afectează un număr mai redus de locuitori, însă în zonele apropiate de aeroporturi impactul este semnificativ.
În timpul zilei, peste 19.000 de persoane au fost expuse la zgomotul provocat de avioane și elicoptere, iar în timpul nopții, 3.700 de cetățeni sunt afectați de survoluri.
„Traficul rutier rămâne principala sursă de poluare fonică în România, afectând milioane de oameni în fiecare zi, inclusiv în timpul nopții”, subliniază raportul.
Ce pot face autoritățile pentru a reduce poluarea fonică
Pentru a reduce expunerea cetățenilor la zgomot excesiv, autorii raportului recomandă statelor membre ale Uniunii Europene să accelereze implementarea unor măsuri deja incluse în legislația europeană.
Este vorba despre extinderea zonelor liniștite în orașe și în zonele periurbane, dar și despre actualizarea periodică a planurilor de acțiune privind zgomotul (Noise Action Plans), acolo unde este cazul.
Transportul rămâne un domeniu-cheie.
Se recomandă investiții în infrastructură publică electrică, mai silențioasă, precum și limitarea vitezei în zonele urbane dense.
Reducerea traficului auto și încurajarea mobilității alternative. Mersul pe jos, bicicleta sau vehiculele partajate sunt pași esențiali pentru a diminua disconfortul acustic.
La nivelul locuințelor și infrastructurii, sunt necesare măsuri precum izolarea fonică eficientă, instalarea de panouri antifonice în apropierea arterelor rutiere sau feroviare și reglementarea strictă a zgomotului industrial sau nocturn.
Raportul avertizează că Uniunea Europeană nu este, în acest moment, pe traiectoria dorită pentru atingerea obiectivului din Planul „Zero Pollution”,
care prevede o reducere cu 30% a populației afectate cronic de zgomot până în anul 2030.
Pentru ca acest obiectiv să devină realizabil, este nevoie de un efort coordonat între guverne, autorități locale și cetățeni.
România este nevoită să își actualizeze planurile de acțiune împotriva zgomotului pentru a evita prelungirea expunerii a milioane de cetățeni la riscuri dovedite pentru sănătate.
CITIȚI ȘI:
Poluare fonică: Un român din cinci este deranjat de vecinii zgomotoşi
Interviu | Cum încearcă comunitățile din București să diminueze poluarea aerului?
Podcast Green Report | Poluarea aerului crește internările în spitale
