Specii apărute acum 200 de milioane de ani, sturionii sunt azi pe cale de dispariție. Cauza o reprezintă pescuitului excesiv, înainte de prohibiția totală aflată în vigoare până la finalul anului, și pescuitul ilegal pentru caviar. Din acest motiv WWF România susține necesitatea protejării ultimilor sturioni sălbatici din Dunăre și după finalul lui 2015.
În același timp, este necesară crearea unor mecanisme prin care pescarii să fie susținuți pentru a obține venituri din surse alternative. Conform datelor obținute în cadrul proiectului Life+ „Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”, conservarea sturionilor este susținută și de autoritățile implicate direct, precum și de către pescari.
Pentru a înțelege mai bine fenomenul ce a dus la declinul sturionilor, WWF a dezvoltat un proiect menit atât să adune informații relevante din teren, cât și să informeze comunitățile locale, pescarii, companiile și autoritățile. S-au realizat doua serii de interviuri față în față cu părțile implicate direct, în 2013 și în perioada aprilie-iunie 2015. Astfel a fost evidențiat rolul și impactul fiecărui actor principal din această situație, precum și modul în care s-a schimbat atitudinea acestora față de situația sturionilor.
Pescuitul, ocupație de bază, dar nu foarte profitabilă pentru pescari
În România, pescuitul reprezintă o activitate importantă pentru cei din lungul și Delta Dunării, majoritatea pescarilor intervievați declarând că pescuitul este o ocupație full-time atât în 2013 (64.5%), cât și în 2015 (57.6%). Cu toate acestea, veniturile din pescuit reprezintă o parte mică din veniturile totale pentru 48.5 % dintre pescarii respondenți (față de 76.7% în 2013), doar 12.1% dintre respondenții români declarând că tote veniturile provin din pescuit. În comparație, în Bulgaria, doar 6.7 % dintre respondenți declară că toate veniturile lor sunt obținute din pescuit.
Întrebați dacă ar încerca să obțină venituri și din surse alternative, cum ar fi turismul sau realizarea unor produse din pește, majoritatea pescarilor (75.8% dintre cei români și 90% dintre cei bulgari) spun că se gândesc la asta. În 2013, mai bine de jumătate dintre pescarii români intervievați nu vedeau nicio alternativă de venit la activitatea de pescuit.
În cadrul proiectului am încercat să explicam pentru consumatori și comercianți regulile de etichetare a caviarului, să mediem și să îmbunătățim relația dintre autorități și pescari și nu în ultimul rând să oferim sprijin pescarilor care doresc să obțină venituri din surse alternative”, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.
Sprijinul vine și din partea altor organizații care susțin comunitățile de pescari, cum ar fi Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”.
Începând de vara aceasta, încercăm ceva nou: pescaturismul. Propunem turiștilor să încerce, alături de pescari, o zi din viața acestora. Este o formă de turism de bun simț, responsabil, de nișă, care reduce din presiunea pe resursa de pește, dar mai ales oferă experiențe noi pentru turiștii care vor să se apropie de natură și de cultura locului. Este ideal pentru Delta Dunării!” a spus Ivan Patzaichin.
Când vine vorba de stocurile de sturioni, percepția e diferită pe cele două maluri ale Dunării
În timp ce bulgarii consideră că populațiile de sturioni s-au redus considerabil în ultimii 10 ani, pescarii români consideră că stocurile sunt la fel (21,2%) sau că sunt mai mulți sturioni în Dunăre (27,3%) și doar 30,3% consideră acum că stocurile au scăzut, deși în 2013 aproape jumătate dintre pescarii români intervievați considerau că stocurile au o tendință de scădere. Diferența dintre cele două percepții se poate datora faptului că în România pescarii sunt implicați în activități de monitorizare a sturionilor.
În ceea ce privește impactul pescuitului asupra populațiilor de sturioni, 45,4% dintre pescari consideră că atât capturile accidentale, cât și pescuitul, reprezintă o amenințare. Prohibiția este privită ca fiind o măsură bună pentru protejarea sturionilor, dacă aceasta este aplicată corect, spre deosebire de 2013 când majoritatea pescarilor priveau cu reticență prohibiția. În plus, prohibiția nu mai este privită ca fiind o amenințare la adresa asigurării veniturilor pescarilor. Dacă în 2013 68% dintre pescarii respondenți considerau că prohibiția pe termen lung reprezintă cu adevărat o amenințare la adresa asigurării traiului pescarilor, în 2015 doar 30,3% dintre pescarii români mai sunt de aceeași părere.
În urma sondajelor de anul acesta am observat că pescarii ar fi de acord cu o prohibiție pe termen lung dacă ar fi recompensați când prind accidental un sturion și dacă ar avea posibilitatea de a câștiga venituri din alte surse”, a completat Cristina Munteanu.
Cu toate acestea, dacă în 2013 doar 39,4% considerau că prohibiția sezonieră ar fi suficientă să protejeze sturionii, în 2015 majoritatea (97%) pescarilor consideră că această măsură ar fi suficientă.
Cum sunt protejați ultimii sturioni sălbatici din Dunăre
Finalul lui 2015 marchează 10 ani de când sturionii din Dunăre sunt protejați printr-o prohibiție totală, în România. Interdicția se aplică, de asemenea, și pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne și caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre.
Pescuitul sturionilor este interzis și în celelalte țări de pe coasta Mării Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kg încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicția este în vigoare și în Ucraina din 1996, în Georgia din 1967, în România din 2006 și în Bulgaria din 2011. În Rusia există interdicția de a pescui moruni în Marea Azov încă din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagră. În plus, Rusia dorește să extindă această interdicție și pentru Marea Caspică.
Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES). Acest lucru înseamnă că sturionii și produsele provenite de la aceștia trebuie să fie însoțite de documentele CITES în comerțul internațional și tot caviarul trebuie să poarte etichete CITES. Chiar dacă etichetarea nu este necesară pentru caviarul produs în Statele Unite ale Americii, dacă produsul vine pe piața din Uniunea Europeană (UE) trebuie să aibă etichetă CITES.
Pentru a contribui la conservarea sturionilor, în iulie 2012 WWF a demarat proiectul de comunicare finanțat prin programul LIFE + al UE, „Acțiuni comune pentru creșterea gradului de conștientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunăre în România și Bulgaria”. Acesta este implementat de WWF în Austria, România și Bulgaria și se va încheia la finalul lunii septembrie 2015. Valoarea proiectului este de 770.836 de euro, finanțat în mod egal de către Uniunea Europeană și de către WWF.
Citește și:
Agerpres.ro: Proiect european pentru monitorizarea sturionilor sălbatici
