România se află pe locul 79 la vulnerabilitate climatică, într-un clasament global cu 182 de țări, iar diferențele față de statele vecine sunt semnificative.
Pe măsură ce verile devin mai lungi și mai fierbinți, iar episoadele de vreme extremă se succed tot mai des, apare o întrebare care până nu demult părea teoretică:
există locuri pe Pământ unde schimbările climatice se vor simți mai puțin?
Iar dacă da, unde se află România pe această hartă a riscurilor?
Un raport InfoClima, care sintetizează date internaționale și cercetări recente, arată că răspunsul nu ține doar de climă, ci mai ales de felul în care societățile se pregătesc pentru schimbare.
De ce unele țări sunt mai expuse decât altele
Pentru a înțelege diferențele dintre regiuni, cercetătorii folosesc indicele ND-GAIN, dezvoltat de Inițiativa de Adaptare Globală Notre Dame.
Acesta combină două dimensiuni esențiale.
Prima este vulnerabilitatea, care arată cât de expusă este o țară la efectele schimbărilor climatice.
A doua este gradul de pregătire, adică măsura în care o societate poate transforma resursele și investițiile în soluții reale de adaptare.
Vulnerabilitatea este calculată pornind de la șase domenii-cheie pentru viața de zi cu zi:
- alimentația;
- apa;
- sănătatea;
- serviciile ecosistemice;
- habitatul uman;
- infrastructura.
Acestea sunt analizate împreună pentru a surprinde impactul cumulativ al crizei climatice.
Gradul de pregătire ia în calcul stabilitatea economică, capacitatea administrativă și coeziunea socială.
În acest clasament, România se află pe locul 79 la vulnerabilitate și pe 84 la pregătire, din 182 de țări analizate.
Ungaria ocupă locul 34, iar Austria se află pe 7, deși cele trei state sunt despărțite de doar câteva sute de kilometri.
De ce contează politicile, nu doar poziția pe hartă
Diferențele mari dintre țări apropiate geografic sunt explicate prin factori care depășesc clima propriu-zisă:
- infrastructura,
- calitatea guvernanței
- și investițiile constante în prevenție
Acestea pot reduce semnificativ riscurile.
„Nu există loc complet sigur din punct de vedere climatic. Există doar societăți mai bine sau mai prost pregătite”,
explică dr. Bogdan Antonescu, cercetător în meteorologie și climatologie, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Expertiza sa se concentrează pe furtuni severe și fenomene meteorologice extreme. Iar printre contribuțiile sale se numără realizarea primei climatologii a tornadelor din România și a unei analize detaliate a tornadelor la nivel european.
Exemplul Japoniei este relevant. Deși este expusă constant la cutremure, taifunuri și inundații, Japonia se află pe locul 17 în indicele ND-GAIN.
Motivul nu este lipsa riscurilor naturale, ci capacitatea dovedită de a se adapta și de a reduce impactul acestora.
Cum arată, de fapt, un loc „sigur climatic”
Pentru publicul larg, siguranța climatică este adesea asociată cu vremea blândă. Nu întâmplător.
Locația geografică joacă un rol important în felul în care o regiune este expusă efectelor schimbărilor climatice, însă nu orice zonă temperată este automat mai sigură.
Cercetări realizate de echipe de la Universitatea Princeton și NOAA au analizat distribuția geografică a zilelor considerate „plăcute”.
Acestea sunt definite prin temperaturi maxime zilnice între 18 și 30 de grade Celsius, precipitații sub 1 mm și un nivel al umidității care nu produce disconfort.
Rezultatele arată că regiunile tropicale și subtropicale vor pierde un număr semnificativ de astfel de zile.
În schimb, zonele temperate ar putea înregistra o ușoară creștere, inclusiv în mare parte din Europa, cu excepția regiunii mediteraneene.
„Schimbările sunt așteptate chiar în acest deceniu, nu doar spre finalul secolului, cu efecte directe asupra sănătății și calității vieții”, potrivit echipei de cercetare de la Princeton.
Evenimentele extreme schimbă regulile
Media anuală a temperaturilor spune doar o parte din poveste. Mult mai relevante sunt evenimentele extreme.
Tornadele, incendiile de vegetație, valurile de căldură și inundațiile fulgerătoare devin mai frecvente și mai intense.
Europa Centrală nu este percepută ca o zonă de risc pentru tornade. Însă în iunie 2021, o tornadă puternică a lovit Republica Cehă, provocând victime și lăsând zeci de mii de oameni fără electricitate.
În sudul Europei, incendiile forestiere din 2021 au atins o intensitate termică de patru ori mai mare decât recordurile anterioare.
În România, valurile de căldură sunt tot mai lungi, iar iernile mai blânde afectează agricultura.
Alternanța dintre perioadele de secetă și episoadele cu precipitații excesive generează pagube tot mai mari.
Altitudinea și apa, avantaje care pot conta
Creșterea nivelului mării reprezintă o amenințare majoră pentru zonele joase de coastă și pentru statele insulare.
Veneția, Țările de Jos sau micile insule oceanice sunt forțate să investească masiv în adaptare sau să ia în calcul migrarea.
Bazinul Carpatic nu este expus direct acestui risc. Însă disponibilitatea apei rămâne o problemă-cheie.
Modificarea regimului precipitațiilor și reducerea zăpezii pot afecta resursele de apă dulce, inclusiv în zone considerate stabile.
Țări care pornesc cu un avantaj
Un studiu publicat în revista Sustainability indică Noua Zeelandă, Islanda, Regatul Unit, Australia și Irlanda ca fiind bine poziționate din punct de vedere geografic.
Analiza a luat în calcul capacitatea agricolă, accesul la mare, izolarea față de instabilitatea regională și potențialul de energie regenerabilă.
Totuși, geografia nu este suficientă. Australia, de exemplu, ocupă doar locul 55 în Indicele de Performanță Climatică, din cauza politicilor slabe de reducere a emisiilor.
Unde se află România pe această hartă
În România, efectele schimbărilor climatice vor varia de la o regiune la alta.
Zonele de coastă, precum Constanța, sunt vulnerabile la eroziune și la creșterea nivelului mării.
Bazinul Dunării poate resimți modificări importante ale resurselor de apă.
Sudul țării, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, este proiectat ca fiind mai expus secetelor și valurilor de căldură.
În nord-est, inclusiv în Moldova, se anticipează o creștere a furtunilor cu grindină și vânt puternic.
În schimb, Transilvania și Munții Carpați ar putea resimți mai puțin efectele directe, datorită temperaturilor mai blânde.
„Aceste diferențe sunt orientative. Infrastructura, nivelul de dezvoltare și modul în care sunt planificate orașele pot amplifica sau reduce impactul climatic”,
subliniază dr. Bogdan Antonescu.
Locul sigur nu se mută, se construiește
Datele arată că vulnerabilitatea climatică nu este doar o problemă de poziție geografică. Dependența economică de sectoare sensibile, calitatea instituțiilor și capacitatea de reacție sunt decisive.
Nu toată lumea se poate muta. Iar migrarea nu poate fi o soluție pentru majoritatea populației.
Fereastra pentru limitarea încălzirii globale este încă deschisă, iar soluțiile de adaptare există. Tehnologiile și capitalul sunt disponibile, însă lipsesc adesea acțiunile rapide și coerente.
În final, locul cel mai sigur din punct de vedere climatic este acela în care societatea investește constant în reziliență.
Harta oferă indicii, dar viitorul se decide prin decizii politice și sociale, luate aici și acum.
CITIȚI ȘI:
Apel de proiecte pentru protecția comunităților în fața riscurilor climatice
