Ghețarul Perito Moreno, considerat stabil decenii întregi, pierde anual între 5,5 și 6,5 metri grosime și s-a retras cu peste 800 de metri în doar cinci ani.
După decenii de relativă stabilitate, ghețarul Perito Moreno din sudul Argentinei se retrage într-un ritm neașteptat.
Studiul condus de Moritz Koch, cercetător la Universitatea Erlangen-Nürnberg, publicat în Communications Earth & Environment, arată o schimbare radicală în dinamica unuia dintre cei mai cunoscuți ghețari din lume.
Între 2000 și 2019, grosimea ghețarului scădea cu doar 0,34 metri pe an.
Începând cu 2019, ritmul a crescut spectaculos, ajungând la 5,5-6,5 metri anual, adică de 16 ori mai mult.
În unele sectoare, limba ghețarului s-a retras cu peste 800 de metri în cinci ani, un fenomen fără precedent în istoria sa recentă.
Monitorizare cu tehnologie avansată
Pentru a înțelege procesele din spatele acestei accelerări, cercetătorii au folosit o combinație de metode de ultimă generație.
Radarul aeropurtat instalat pe elicopter a permis cartografierea detaliată a gheții.
Măsurătorile batimetrice au dezvăluit topografia fundului lacului în care se termină ghețarul, iar datele satelitare TanDEM-X au documentat schimbările de înălțime și viteza de deplasare între 2000 și 2024.
Analizele au arătat existența unei creste stâncoase aflate sub limba ghețarului. Aceasta a funcționat mult timp ca un punct de ancorare care a menținut echilibrul.
„Conform datelor noastre, în prezent, ghețarul se desprinde de punctul de ancorare”, a precizat Koch.
Potrivit modelărilor, odată depășită această barieră, procesul de retragere ar putea intra într-o fază accelerată de colaps bazat pe flotabilitate.
Posibile consecințe: pierdere de suprafață și colaps accelerat
Dacă actualele tendințe continuă, suprafața ghețarului ar putea să scadă cu aproximativ 15 kilometri pătrați în câțiva ani.
Astfel, unul dintre puținii ghețari patagonieni considerați stabili riscă să urmeze traiectoria dramatică a vecinilor săi, care au pierdut deja suprafețe masive din cauza încălzirii climatice.
Retragerea accelerată a ghețarilor nu reprezintă doar o pierdere peisagistică, ci și o amenințare pentru resursele de apă dulce, ecosistemele regionale și turismul dependent de spectacolele naturale oferite de ghețari.
Perito Moreno în contextul Patagoniei
Regiunea Patagoniei găzduiește unele dintre cele mai mari câmpuri de gheață de pe planetă, după Antarctica și Groenlanda.
Ghețari precum Upsala și Viedma au înregistrat retrageri dramatice în ultimele decenii, pierzând suprafețe de zeci de kilometri pătrați.
În acest peisaj, Perito Moreno a fost considerat mult timp o excepție: un ghețar relativ stabil, care uneori avansa, contrastând cu tendințele regionale.
Această stabilitate l-a transformat într-un studiu de caz pentru glaciologi și într-un simbol al rezistenței naturii.
Noile date arată însă că nici măcar Perito Moreno nu mai este imun.
„Acest ghețar era văzut ca o excepție, dar acum urmează aceeași tendință accelerată de retragere”, avertizează cercetătorii.
De ce este Perito Moreno atât de faimos
Perito Moreno are o suprafață de aproximativ 250 km2, mai mare decât suprafața orașului Buenos Aires, și o lungime de 30 km.
Frontul său se ridică la aproape 70 de metri deasupra apei, iar accesibilitatea îl face una dintre cele mai vizitate destinații naturale din Argentina.
Face parte din Parcul Național Los Glaciares, sit al patrimoniului mondial UNESCO.
Spre deosebire de majoritatea ghețarilor lumii, Perito Moreno a rămas stabil timp de multe decenii și chiar a avansat uneori, devenind un simbol al rezistenței în fața schimbărilor climatice.
Un alt motiv al celebrității sale este fenomenul periodic de „rupere”: ghețarul înaintează până blochează o parte a Lacului Argentino, formând un baraj natural.
Presiunea apei acumulată în spatele său duce la ruperea spectaculoasă a gheții, un eveniment vizual și sonor unic, urmărit de mii de turiști și fotografi din întreaga lume.
Accesibilitatea a contribuit și ea la celebritatea sa.
Pasarele special amenajate, platforme de observare și excursii ghidate permit vizitatorilor să se apropie în siguranță de gheață, transformând Perito Moreno într-una dintre cele mai populare destinații naturale din Argentina și un simbol al patrimoniului natural global.
Impact socio-economic și turistic
Patagonia depinde semnificativ de turismul glaciar, iar Perito Moreno este principala atracție.
În 2024, Parcul Național Los Glaciares a fost vizitat de aproximativ 700.000 de turiști, generând venituri de peste 28 de milioane de dolari doar din taxele de acces.
Acești bani susțin direct economia locală din El Calafate, alimentând rețeaua de hoteluri, restaurante, excursii și servicii conexe.
Fenomenul spectaculos de „rupere” al ghețarului este motorul turismului local și unul dintre simbolurile naturii argentiniene.
O retragere accelerată ar însemna nu doar pierderea unui peisaj iconic, ci și o lovitură pentru comunitățile care depind de el.
În plus, ghețarii patagonieni reprezintă surse vitale de apă dulce. Topirea accelerată modifică fluxurile către lacuri și râuri, afectând biodiversitatea și agricultura.
Pe termen lung, pierderea de gheață amplifică instabilitatea ecosistemelor și crește riscul de dezastre naturale, precum inundațiile bruște generate de eliberarea apelor glaciare.
Un avertisment cu valoare globală
Accelerarea retragerii Perito Moreno transmite un mesaj de importanță globală.
„Perito Moreno a fost considerat mult timp o excepție, dar datele arată că nici măcar cei mai stabili ghețari nu sunt imuni la efectele încălzirii climatice”,
notează echipa de cercetători.
Ceea ce era odinioară un exemplu de reziliență naturală devine acum un caz emblematic al fragilității ecosistemelor glaciare.
Pentru comunitatea științifică și pentru autoritățile din Argentina, schimbările rapide observate la Perito Moreno reprezintă atât o alarmă, cât și o provocare urgentă de adaptare la noile realități climatice.
CITIȚI ȘI:
Curentul oceanic antarctic slăbește din cauza topirii ghețarilor
Salvarea ghețarilor: esențială pentru apă dulce și supraviețuire
Jumătate dintre ghețarii de pe Pământ vor dispărea până în 2100
