Administrația Națională Apele Române (ANAP) avertizează că în spațiul online circulă dezinformări potrivit cărora UE ar obliga România să demoleze baraje. Instituția precizează că nu există astfel de ordine europene, iar recomandările vizează doar „bariere” hidrotehnice mici, degradate, fără utilitate și nu baraje hidrotehnice. Articole de presă, dar și postări în rețelele socială care citează articole care nu există dezinformează publicul cu scenarii prin care Uniunea Europeană vrea să lase România fără baraje hidrotehnice.
În ultimele săptămâni, în spațiul public și în special pe rețelele sociale au circulat informații alarmiste potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi impus României să demoleze barajele de pe cursurile de apă sau să golească lacurile de acumulare.
Aceste relatări sunt însă categoric false,
a precizat Administrația Națională „Apele Române” într-un comunicat de presă oficial, respingând cu fermitate orice obligație europeană de acest gen.
Minciunile
În spațiul public sunt vehiculate informații potrivit cărora o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa.
Subliniem că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanță națională.
Potrivit AN „Apele Române”,
UE nu a emis și nu a transmis României „nicio instrucțiune, ordin sau obligație privind demolarea sau dezafectarea barajelor ori golirea acumulărilor importante de pe teritoriul național”.
Comunicatul subliniază că noțiunea de „bariere” citată adesea în context european nu se referă la baraje mari sau strategice, ci la lucrări hidrotehnice minore – praguri transversale, stăvilare vechi, podețe sau alte obstacole locale.
Acestea nu sunt echivalente cu barajele reale și nici nu sunt ținta unor directive obligatorii pentru demolare.
„Barierele” nu sunt „baraje”
Datele ICOLD (International Commission on Large Dams) și EuroCOLD arată că în Europa există aproximativ 4-5.000 de baraje mari, în totalitate proiectate și construite conform standardelor de siguranță și monitorizate permanent.
Comparativ, cifra de „1,2 milioane bariere” vehiculată pe rețele se referă la structuri minore, multe dintre ele degradate sau fără utilitate pentru societate, și nu la baraje cu rol esențial în producția de energie, irigații sau apă potabilă.
Apele Române arată că astfel de structuri minore pot fi adaptate constructiv (de exemplu prin reprofilare sau realizarea de pasaje pentru pești), iar demolarea propusă în aceste cazuri se referă doar la praguri degradate, nu la baraje importante strategice.
Ca exemplu, comunicatul menționează cazul din județul Galați, unde două baraje piscicole mici s-au rupt în urma viiturilor.
Acestea nu erau administrate de Apele Române și prezentau deficiențe de întreținere.
Exemple de postări de tip fake news
Postare și articol care susține că guvernul român „execută ordinele Comisiei Europene” pentru demolarea barajelor – articol apărut pe Național și distribuit pe rețele sociale în ianuarie 2025.
Aceasta insinuează că Directiva privind restaurarea naturii ar obliga la dezafectări de baraje în România. (Link articol: https://www.national.ro/economie/guvernul-executa-din-nou-ordinele-comisiei-europene-se-pregateste-demolarea-barajelor-de-pe-rauri-843151.html, Ziarul National – National)
Profilul de Facebook „Legitimă Apărare” a publicat o postare falsă despre golirea lacurilor și demolarea barajelor la ordinul UE, care a fost redistribuită pe platformă. Se induce, în mod greșit, că UE forțează astfel de acțiuni. (Exemplu citat în Europa Liberă. Link sursă: https://romania.europalibera.org/a/avanlansa-de-fake-news-pe-retelele-sociale-se-golesc-barajele-baraje-demolate-in-calea-razboiului-ue-a-cerut-demolarea-barajelor-33614322.html, Europa Liberă România)
Postări dezinformative care circulă pe Facebook sugerează că UE „distruge barajele României”, amplificate în mediul online, potrivit unei pagini oficiale de combatere a dezinformării a Reprezentanței Comisiei Europene în România. Link sursă: https://romania.representation.ec.europa.eu/news/dezinformare-ue-distruge-barajele-romaniei-2025-12-16_ro, romania.representation.ec.europa.eu)
De ce regulile UE asupra barierelor ar fi bune
Specialiștii Apelor Române aplică reglementările europene la inundațiile de anul trecut din județul Galați.
Ploile torențiale, aduse de ciclonul Boris în septembrie 2024, au provocat un dezastru:
șapte oameni și-au pierdut viața, aproape 7.000 de locuințe au fost afectate, dintre care 1.000 distruse complet.
„Se poate da ca exemplu o situație din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt în urma viiturilor generate de precipitațiile abundente”, se preciează în comunicatul Apelor Române.
Aceste lucrări erau destinate exclusiv pisciculturii. Aveau importanță redusă. Nu erau administrate de Administrația Națională „Apele Române” și prezentau deficiențe de întreținere.
„Cazul din Galați, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curții de Conturi, confirmă faptul că vulnerabilitățile apar preponderent la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate şi construite conform unor normative şi standarde. Acestea sunt monitorizate permanent și exploatate conform unor norme stricte de siguranță”, este concluzia specialiștilor.
Situația barajelor mari din România
În România, administrația barajelor importante este împărțită între mai multe entități: A.N. „Apele Române” administrează 82 de baraje importante și 329 de mai mică importanță, Hidroelectrica S.A. administrează 99 de baraje importante, iar peste 1 500 de baraje locale aparțin autorităților locale, societăților comerciale sau persoanelor fizice.
Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepționale, dezafectarea unor structuri se iau exclusiv de autoritățile române, pe baza legislației naționale și a canoanelor tehnice, și nu ca urmare a unor liste impuse de UE.
Directiva europeană privind restaurarea naturii sau alte reglementări similare stabilesc obiective de mediu generale și pot include recomandări pentru îmbunătățirea continuității râurilor.
De exemplu prin eliminarea barierelor nefuncționale – însă acestea nu sunt directive care să oblige statele membre să demoleze baraje mari sau strategice din țara lor.
În plus, deciziile privind structurile locale sunt luate suveran de fiecare stat.
Astfel, nu există nicio obligație europeană de demolare a vreunui baraj din România.
Termenul de „directive europene” invocat de unii utilizatori ai rețelelor sociale se referă, în fapt, la recomandări europene generale privind biodiversitatea și regimul hidrologic al râurilor – cu aplicare flexibilă și adaptată fiecărui stat membru – și nu poate fi interpretat ca o ordonanță de distrugere a infrastructurii.
România decide suveran ce structuri mici se păstrează, se modernizează sau, în situații justificate, se dezafectează, cu scopul clar de a îmbunătăți regimul de curgere al apelor, factorii de mediu și sănătatea populației.
