Temperaturile din Arctica cresc rapid din cauza încălzirii globale. Drept urmare, linia arborilor din pădurile de zadă avansează constant spre nord, înlocuind treptat întinderile largi de tundra siberiană, unde se găsește un amestec unic de floră și faună.
Experții de la Institutul Alfred Wegener au pregătit o simulare computerizată a modului în care aceste păduri s-ar putea răspândi în viitor, pe seama tundrei. Concluzia lor: numai măsuri consistente de protecție a climei vor permite ca aproximativ 30% din tundra siberiană să supraviețuiască până la mijlocul mileniului. În toate celelalte scenarii, mai puțin favorabile, habitatul unic este proiectat să dispară complet. Studiul tocmai a fost lansat în jurnalul eLife, citat de sciencedaily.com
Criza climatică poate fi resimțită în special în Arctica: temperatura medie a aerului a crescut cu peste două grade Celsius în ultimii 50 de ani – mult mai mult decât oriunde altundeva, iar această tendință va continua. Dacă se iau măsuri ambițioase de reducere a gazelor cu efect de seră, încălzirea în continuare a Arcticii până la sfârșitul secolului ar putea fi limitată la puțin sub două grade. Conform prognozelor bazate pe modele, dacă emisiile rămân ridicate, am putea observa o creștere dramatică a temperaturilor medii de vară în Arctica – cu până la 14 grade Celsius față de norma actuală până în 2100.
„Pentru Oceanul Arctic și gheața mării, încălzirea actuală și viitoare va avea consecințe grave”, spune profesorul Ulrike Herzschuh, șeful Diviziei de sisteme de mediu terestre polare de la Institutul Alfred Wegener, Centrul Helmholtz pentru Cercetare Polară și Marină (AWI) . „Dar mediul de pe uscat se va schimba, de asemenea, drastic. Întinderile largi de tundră din Siberia și America de Nord se vor reduce masiv, pe măsură ce linia copacilor, care se schimbă deja încet, avansează rapid spre nord în viitorul apropiat. În cel mai rău scenariu, practic nu va mai rămâne tundră până la mijlocul mileniului. În cursul studiului nostru, am simulat acest proces pentru tundra din nord-estul Rusiei, pentru a păstra tundra ca refugiu pentru floră și faună, precum și rolul ei. pentru culturile popoarelor indigene și legăturile lor tradiționale cu mediul?”
Tundra siberiană găzduiește o comunitate unică de plante, dintre care aproximativ cinci procente sunt endemice, adică pot fi găsite doar în Arctica, și toate s-au adaptat la condițiile locale dure – veri scurte și ierni lungi și grele. De asemenea, oferă o casă pentru specii rare, cum ar fi renii, lemmingii și insectele precum bondarul arctic.
Descoperirile vorbesc de la sine: pădurile de zada s-ar putea răspândi spre nord cu o rată de până la 30 de kilometri pe deceniu. Întinderile de tundra, care nu se pot muta în regiuni mai reci din cauza Oceanului Arctic adiacent, s-ar diminua din ce în ce mai mult. Deoarece copacii nu sunt mobili și semințele fiecăruia pot atinge doar o rază de distribuție limitată, inițial vegetația ar rămâne semnificativ în urma încălzirii, dar apoi o va ajunge din nou.
În majoritatea scenariilor, până la mijlocul mileniului ar rămâne mai puțin de șase la sută din tundra de astăzi; economisirea a aproximativ 30% ar fi posibilă doar cu ajutorul unor măsuri ambițioase de reducere a gazelor cu efect de seră. În caz contrar, centura de tundră neîntreruptă a Siberiei, odinioară de 4.000 de kilometri, s-ar micșora la două petice, la 2.500 de kilometri una de cealaltă, pe Peninsula Taimyr la vest și Peninsula Chukotka la est. Interesant este că chiar dacă atmosfera s-ar răci din nou în cursul mileniului, pădurile nu ar elibera complet fostele zone de tundră.
„În acest moment, este o chestiune de viață sau de moarte pentru tundra siberiană”, spune Eva Klebelsberg, manager de proiect Arii protejate și schimbări climatice/Arctica rusă la WWF Germania, cu privire la studiu. „Zonele mai mari pot fi salvate doar cu obiective foarte ambițioase de protecție a climei. Și chiar și atunci, în cel mai bun caz vor exista în cele din urmă două refugii discrete, cu populații mai mici de floră și faună, care sunt foarte vulnerabile la influențele perturbatoare. De aceea este important ca noi intensificarea și extinderea măsurilor de protecție și a ariilor protejate din aceste regiuni, astfel încât să păstreze refugiile pentru biodiversitatea inegalabilă a tundrei”, adaugă Klebelsberg, care, în colaborare cu Institutul Alfred Wegener, este un avocat pentru înființarea de zone protejate. „La urma urmei, un lucru este clar: dacă continuăm cu afacerile ca de obicei, acest ecosistem va dispărea treptat”.
Citește și: Forumul Economic Mondial: Cum ar putea investițiile în tehnologie să salveze clima
