Din 1 ianuarie 2026, România introduce sistemul de taxare TollRO. Vehiculele vor plăti în funcție de kilometri parcurși și clasă de emisii, conform Directivei Eurovignette. Măsura, finanțată prin PNRR, vizează reduceri semnificative de CO2 și modernizarea infrastructurii rutiere.
Începând cu 1 ianuarie 2026, România va introduce un nou sistem de taxare rutieră, care va înlocui actuala rovinietă cu o taxă diferențiată, în funcție de distanța parcursă și nivelul de emisii al vehiculului.
Reforma face parte din angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în linie cu directivele europene privind decarbonizarea transporturilor.
Obiectivul este clar: descurajarea utilizării vehiculelor vechi și poluante și stimularea trecerii către un transport rutier mai curat și mai eficient.
Actualul sistem de taxare, bazat pe durata de utilizare a infrastructurii, nu reflectă corect costurile generate de poluare sau de uzura drumurilor.
Prin aplicarea principiului „poluatorul plătește”, noul model vizează o alocare mai echitabilă a costurilor și o reducere a emisiilor în sectorul transporturilor.
Cadrul european și obligațiile României
Reforma taxării rutiere din România este aliniată la Directiva (UE) 2022/362, care modifică Directiva 1999/62/CE, cunoscută și ca Directiva Eurovignette.
Adoptată în februarie 2022, aceasta cere statelor membre să renunțe treptat la sistemele de taxare pe durată (vignetă) și să introducă taxe pe distanță parcursă, diferențiate în funcție de emisiile generate de vehicul.
Directiva obligă statele membre ca, până în 2030, să elimine vignetele pentru vehicule grele, cu excepția anumitor tronsoane de drum sau regiuni.
Noile reguli impun și diferențierea taxei în funcție de clasa de emisii CO2 și norma Euro.
Cum va fi aplicat noul sistem de taxare
Noul sistem de taxare rutieră din România va utiliza o infrastructură digitală pentru a monitoriza traseele parcurse de vehiculele comerciale.
Fiecare camion va fi dotat cu un dispozitiv de bord (OBU – on-board unit) care va transmite în timp real datele către un centru de procesare, în vederea calculării taxei datorate.
Tarifele vor fi stabilite pe kilometru. Cuantumul va varia în funcție de norma de poluare a vehiculului, masa totală și categoria de drum utilizată (autostradă, drum național etc.).
Pentru autoturisme, se va menține sistemul actual bazat pe timp, dar cu o majorare estimată a valorii rovignetei.
Autoritățile intenționează să extindă treptat sistemul TollRO și pentru alte tipuri de vehicule, într-un calendar etapizat care va fi publicat odată cu normele de aplicare.
Tarife diferențiate stimulează vehiculele curate
Sistemele de taxare rutieră diferențiată sunt deja aplicate în mai multe state europene. Austria și Germania au introdus acest model încă din 2005, iar Ungaria l-a adoptat în 2013.
Recent, Germania a inclus și o componentă suplimentară de taxare pe tonă de CO2 emisă.
„Sistemele similare din Austria, Germania și Ungaria au accelerat înnoirea flotelor. Tarifele preferențiale pentru camioane electrice sau cu emisii reduse reprezintă un stimulent solid”, afirmă Mihai Teodorescu, Managing Director, Eltra Logis, companie activă în domeniul transportului și logisticii.
Danemarca va adopta mecanismul în 2025, iar Olanda și România în 2026, confirmând tendința europeană de taxare pe kilometru și emisie.
Impact financiar major pentru transportatori
Simulările oficiale arată că un camion care parcurge 100.000 km pe autostradă va plăti peste 7.000 euro anual, față de 1.210 euro acum.
O majorare de peste 500%.
Pentru autoturisme, rovinieta ar putea urca de la 28 la 50 euro.
Această schimbare va afecta în special operatorii care utilizează vehicule mai vechi, cu emisii ridicate, în timp ce flotele moderne vor beneficia de tarife reduse.
Transportatorii vor trebui să includă noile taxe în costurile operaționale.
Costurile suplimentare sunt estimate la 5–10 % din bugetul total de transport, putând influența prețurile finale la raft.
Aceste efecte se vor resimți mai ales în lanțurile de aprovizionare care depind exclusiv de transportul rutier, cum este cazul distribuției alimentare sau al comerțului online.
IMM-urile care operează cu marje reduse pot fi afectate disproporționat, iar presiunea suplimentară ar putea duce la scumpiri vizibile în sectoare sensibile pentru consumatori.
Tranziția forțează înnoirea flotei interne
O mare parte dintre camioanele utilizate în transportul intern provin de pe rute internaționale și au motoare depășite, cu emisii ridicate.
Prin introducerea unei taxări diferențiate, noul sistem poate schimba această realitate.
Vehiculele vechi vor suporta costuri mai mari, în timp ce vehiculele electrice sau cu emisii scăzute vor beneficia de scutiri și tarife preferențiale.
„O politică fiscală inteligentă poate cataliza modernizarea flotei interne, aducând beneficii întregului lanț logistic”, spune Mihai Teodorescu, Eltra Logis.
Compania consideră că sistemul TollRO poate funcționa ca un stimulent pentru trecerea la flote moderne, mai eficiente energetic.
În absența unor măsuri complementare, tranziția riscă însă să afecteze operatorii mici, care nu dispun de resurse suficiente pentru achiziția unor vehicule noi.
Riscuri pentru traficul de tranzit
Introducerea taxei pe distanță și emisii ar putea avea un impact indirect asupra tranzitului internațional de mărfuri prin România.
Potrivit Eltra Logis, există incertitudini privind reacția transportatorilor din Turcia, Bulgaria și Grecia, care folosesc România ca rută de trecere spre Europa Centrală și de Vest.
Deși aderarea la spațiul Schengen terestru reprezintă un avantaj competitiv, nivelul taxelor va deveni un criteriu important în alegerea traseelor.
Dacă noul sistem va genera costuri mai mari decât rutele alternative, este posibil ca o parte din fluxurile comerciale să fie redirecționate prin Serbia sau alte state vecine din afara UE.
Această schimbare ar putea afecta atât veniturile din taxe rutiere, cât și volumul de activitate al firmelor de transport și logistică care deservesc rutele de tranzit.
Necesitatea unei perioade de tranziție echitabilă
Transportatorii solicită o perioadă de tranziție clară și un calendar realist pentru aplicarea noii taxe.
Fără măsuri de sprijin, operatorii mici riscă să nu poată susține costurile înlocuirii flotei.
Industria cere subvenții pentru achiziția de camioane cu emisii reduse, scutiri temporare pentru vehiculele moderne, dar non-electrice, și condiții clare de aplicare a taxei.
Firmele din logistică cer și consultare reală cu Ministerul Transporturilor în etapa de elaborare a normelor, pentru a evita blocaje sau interpretări neclare la implementare.
„Dialogul strâns cu autoritățile este crucial pentru o implementare echilibrată, fără pierderi de competitivitate. Considerăm esențială o perioadă de tranziție clar definită și previzibilă, însoțită de măsuri pentru operatorii de transport, în special pentru IMM-uri”, subliniază Teodorescu.
Ce urmează: digitalizare și adaptare operațională
Normele de aplicare ale sistemului TollRO trebuiau adoptate până la 31 martie 2025, conform Legii 226/2023.
Până în prezent, ele nu au fost publicate, iar detaliile privind tarifele, procedurile de înregistrare și calendarul etapelor de implementare rămân neclare.
Vehiculele comerciale vor trebui echipate cu dispozitive electronice de bord (OBU) care vor transmite automat datele despre traseele parcurse, pentru calcularea taxei în funcție de distanță și emisii, în conformitate cu standardele europene.
În sectorul privat, Eltra Logis anunță investiții în sisteme de monitorizare digitală a rutelor și în optimizarea utilizării flotei.
Compania vizează investiții în digitalizare și optimizarea operațiunilor pentru a răspunde cerințelor noilor reglementări de taxe.
Aceasta urmărește parteneriate strategice axate pe inovație și performanță, cu scopul de a modernia sectorul transporturilor.
Aplicarea taxării diferențiate pe distanță și emisii reprezintă un instrument de politică publică cu dublu rol: descurajarea utilizării vehiculelor poluante și internalizarea costurilor reale generate de transportul rutier asupra infrastructurii și mediului.
Pentru ca sistemul să își atingă obiectivele, este esențial ca implementarea să fie însoțită de norme clare, predictibilitate fiscală și măsuri compensatorii, în special pentru operatorii mici.
România are obligația de a transpune integral cerințele europene, dar are și oportunitatea de a corecta dezechilibrele din sector, printr-o tranziție echitabilă și eficientă.
CITIȚI ȘI:
UE reformează inspecțiile auto: controale mai dure împotriva poluării
Impozit pe mașina electrică și hibrid – tot ce trebuie să știi
UE lansează planul industrial de acțiune pentru sectorul autovehiculelor
