Datele municipale arată că traficul este responsabil pentru peste 60% din poluarea aerului din Capitală, iar șantierele contribuie cu aproape 25%.
La sfârșitul săptămânii trecute, la Palatul Parlamentului, a avut loc CES ESG Conference 2025 – „De la Sustenabilitate la Impact în Business și Comunitate”.
Evenimentul a fost organizat de Bucharest Center for Economy and Society (CES Bucharest) și a reunit oficiali, lideri din business și experți în sustenabilitate.
Printre participanți s-au numărat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, Stelian Bujduveanu, primarul general interimar al Capitalei, Radu Hanga, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București, Gemma Webb, director general RetuRO, Alexandru Chiriță, director general Electrica, Deniz Çetin, director comercial Karsan Automotive, Magdalena Caramilea de la Autonom și Cristian Moldovan din partea Coca Cola HBC.
Discuțiile au vizat tranziția către o economie circulară, implementarea principiilor ESG și obiectivul european Net Zero 2050.
În cadrul conferinței, primarul Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, a atras atenția asupra nivelului redus al calității aerului din București, punând accent pe două cauze majore: traficul și șantierele.
Traficul, cea mai mare sursă de poluare
Conform planului integrat de măsurare a calității aerului, actualizat anual de Primărie, traficul este responsabil pentru peste 60% din poluarea de fond.
Depășirile limitelor admise pentru dioxid de azot și particule fine sunt constante în intersecțiile aglomerate și pe bulevardele cu flux intens.
„Suntem mult în urmă la calitatea aerului în București”, a declarat Stelian Bujduveanu.
El a explicat că lipsa unei politici fiscale diferențiate perpetuează problema.
„Nu taxăm mașinile poluante și, în anumite situații, o mașină full electric are același statut ca o mașină pe combustie internă”, a subliniat primarul.
Edilul consideră că schimbarea comportamentală trebuie stimulată prin taxe aplicate vehiculelor poluante și facilități pentru cele curate.
În lipsa acestora, traficul va continua să fie principala sursă de emisii și disconfort urban.
Șantierele, al doilea mare poluator
Un sfert din poluarea aerului provine din șantiere.
„Un alt factor decisiv în calitatea aerului – în București mă refer – este legat exclusiv de șantierele care sunt desfășurate în municipiul București și cum se raportează acei constructori la întreținerea și mentenanța acelor șantiere și a mașinilor care intră și ies de acolo. Mare parte dintre ele sunt șantierele municipiului București sau ale ministerelor”, a afirmat Bujduveanu.
Edilul a anunțat declanșarea unei campanii ferme de controale.
„Suntem într-o campanie agresivă de control în toate șantierele, monitorizând cum se raportează la acest plan pe care noi îl avem de implementat. Dacă nu, amenzi!”, a precizat el.
Inspectorii verifică:
- spălarea roților camioanelor;
- acoperirea încărcăturilor;
- udarea pentru reducerea prafului;
- și întreținerea perimetrelor.
Praful rezultat din lucrări și noroiul transportat pe carosabil sporesc poluarea și afectează sănătatea locuitorilor.
„Reducerea acestor efecte este esențială pentru un oraș mai curat”, a punctat primarul.
Transport public modernizat până în 2030
Soluția structurală propusă de administrația locală este transportul public.
„Dacă vrem un București cu aer curat, trebuie să convingem oamenii că transportul public, pe care îl facem full green până în 2030, este alternativa corectă”, a spus Bujduveanu.
Astăzi, pe străzile Capitalei circulă 100 de tramvaie noi, 100 de autobuze electrice și 100 de troleibuze moderne.
Primăria se află în procedură de licitație pentru încă 250 de tramvaie, dintre care 86 au finanțarea asigurată.
Contractul de delegare pentru transportul public prevede că timp de zece ani nu vor mai fi achiziționate vehicule pe combustie internă.
Ținta este ca, până în 2030, parcul public să includă 1.500 de vehicule moderne și nepoluante.
Va exista doar un parc de rezervă, utilizat exclusiv în caz de urgențe.
În 2025, bugetul verde al Capitalei este de 1 miliard lei, direcționat în principal către transportul public și proiecte de mediu.
Stimulente pentru vehicule electrice
Primarul a amintit și de stimulentele deja implementate.
„În prezent, mașinile electrice beneficiază de facilități concrete, de la neplata parcării la scutiri de taxe și impozite”, a spus Bujduveanu.
El a dat exemplu și unui proiect pilot dedicat vehiculelor de peste 3,5 tone.
„Dacă ești operator economic și ai o mașină peste 3,5 tone, care este full electric, ești scutit de la plata accesului în centrul Bucureștiului. În momentul în care tu nu mai trebuie să plătești, automat îți schimbi flota”, a explicat edilul.
Prioritatea pentru îmbunătățirea transportului și, implicit, a calității aerului din capitală rămâne extinderea rapidă a numărului de vehicule electrice, atât în flotele private, cât și în transportul public.
Cum se finanțează tranziția
Măsurile prezentate implică investiții majore și costuri recurente.
De la modernizarea transportului public la controale extinse și stimulente pentru electrice, toate necesită finanțare stabilă.
„În ceea ce privește economia verde, putem menționa cadrul obligațiunilor verzi pe care Ministerul Finanțelor le-a emis atât în 2024, cât și în cursul anului 2025. Practic avem pe obligațiuni verzi o sumă de aproximativ 10,8 miliarde de lei, care au fost alocați într-o zonă diversificată de proiecte: transport nepoluant, gestionarea apei uzate, adaptarea la schimbări climatice, proiecte pe care vrem să le continuăm”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
El a adăugat că România trebuie să se bazeze și pe parteneriate public-private.
„Spațiul fiscal, atât în 2025, dar și în anii următori, nu va mai fi la fel de generos. Trebuie să folosim toate posibilitățile de a crește nivelul de investiții prin astfel de proiecte. Prin discuțiile pe care le-am purtat la Washington cu Departamentul de Comerț, am obținut sprijin atât pentru atragerea de investiții, cât și pentru dezvoltarea acestei forme de parteneriat public-privat. Vom avea în următoarele luni specialiști americani care ne vor sprijini în dezvoltarea unui portofoliu de proiecte”, a spus Nazare.
Parteneriate public-privat la nivel local
Primarul interimar a confirmat că parteneriatele public-private pot sprijini Bucureștiul.
„Modelul de la PPP-uri pe care domnul ministru l-a prezentat este direcția în care vrem să mergem. Proiecte de parcări subterane și ce vrem noi să facem la Gara de Nord cu proiectul de regenerare, unde o asociere nu ar fi de ajuns. Avantajul unui PPP este că și statul sau primăria poate să contribuie atunci când este lansat un proiect”, a explicat Bujduveanu.
El a amintit și modelul britanic, unde municipalitatea a scos la licitație rute, iar operatorii privați au investit într-o flotă modernă primind redevențe din partea autorităților.
„Este singura municipalitate din Europa care a reușit să implementeze un model de succes”, a spus primarul.
Context european și dezbaterea ESG
Declarațiile au fost făcute în cadrul CES ESG Conference 2025, unde s-a discutat și despre obiectivul european de neutralitate climatică până în 2050, stabilit prin Legea Europeană a Climei.
Conferința a adus în discuție aplicarea directivei CSRD, care obligă marile companii să raporteze impactul social, de mediu și de guvernanță, cu verificări independente pentru asigurarea transparenței.
În ianuarie 2025, Comisia Europeană a propus pachetul Omnibus, menit să reducă sarcina administrativă pentru companii, aflat în prezent în negocieri.
Organizată de CES Bucharest, conferința a oferit participanților acces la studii de caz și soluții aplicabile, confirmând rolul ESG ca pilon central al competitivității economice.
CITIȚI ȘI:
BMC Truck & Bus România îşi croieşte drumul spre mobilitatea urbană electrică
Bistrița se transformă prin mobilitate: viziunea primarului Gabriel Lazany și realitatea din teren
