O anchetă penală amplă a Parchetului General scoate la iveală o rețea de tăieri ilegale din Bistrița-Năsăud și Maramureș, exact în zonele unde, cu doi ani în urmă, activiștii Agent Green documentau abuzuri silvice și exploatări mascate sub pretextul construirii de drumuri forestiere.
În centrul poveștii, un ocol silvic aflat la marginea Parcului Național Munții Rodnei și o întrebare: cât din pădurea „legal exploatată” a dispărut, de fapt, sub protecția hârtiilor în cei doi ani de indiferență?
„Operațiunea Jupiter 4” – o anchetă care confirmă ce au descoperit activiștii de mediu în 2023
Procurorii Parchetului General au declanșat, în cadrul „Operațiunii Jupiter 4”, o amplă acțiune împotriva tăierilor ilegale de pădure din județele Bistrița-Năsăud și Maramureș. În urma acesteia, au fost efectuate 16 percheziții și au fost emise 13 mandate de aducere.
Ancheta vizează persoane fizice, angajați silvici și operatori economici suspectați de tăieri fără drept, furt de arbori, fals în acte și manipularea datelor din sistemul informatic care monitorizează trasabilitatea lemnului.
În județul Bistrița-Năsăud, cercetările se concentrează asupra unei perioade de peste un an — între august 2024 și octombrie 2025 — când. Potrivit anchetatorilor, cinci persoane și trei firme din domeniul forestier ar fi tăiat și comercializat lemn ilegal, cu sprijinul unor angajați ai Ocolului Silvic Maieru R.A. în această perioadă.
Prejudiciul estimat depășește 300.000 de lei. Însă anchetatorii susțin că valoarea reală ar putea fi semnificativ mai mare, având în vedere zonele din care s-a extras materialul lemnos: fond forestier național, inclusiv în arii naturale protejate.
Conform surselor judiciare, lemnul era transportat cu avize false sau incomplete. Arborii „marcați” proveneau, adesea, din zone unde exploatarea era interzisă.
Coincidențele nu mai sunt simple coincidențe: urmele duc la investigația Agent Green din 2023
Faptele din dosar par să repete un scenariu deja documentat în toamna anului 2023, într-o investigație realizată de organizația de mediu Agent Green.
Echipa condusă de inginerul silvic Dan Turiga a vizitat atunci mai multe zone forestiere din Bistrița-Năsăud — la Ocolul Silvic (OS) Telciu, OS Șanț–Someș-Țibleș și OS Plaiurile Heniului — toate aparținând unor ocoale diferite, printre care și Plaiurile Heniului, acum vizat penal.
Turiga povestește pentru Green Report cum a început totul:
„Am pornit de la transporturile de lemn care aveau documente neconforme. Urmărind traseul lor, am ajuns pe teren și am constatat diferențe uriașe între ce era raportat în sistemul SUMAL și ce se întâmpla în realitate.
În acte apăreau tăieri progresive, dar în teren era ras totul. În Parcul Național Munții Rodnei, asemenea tăieri sunt complet interzise.”
Agent Green a trimis atunci o sesizare amplă către Garda Forestieră, acoperind toate cele trei ocoale investigate. Răspunsul, însă, a venit cu întârziere și, potrivit lui Turiga, „a fost superficial și incomplet”.
Dan Turiga a solicitat să fie prezent la controlul pe care Garda Forestieră a anunțat că îl va realiza în teren în urma sesizării. Ulterior, Inspectorul GF ing. Ioan Rus, care a venit să efectueze controlul, a încercat să găsească tot felul de motive să nu facă acel control, spune Turiga, motivând inclusiv că plouă și el nu face control pe ploaie.
Până la urmă s-a mers în teren dar au fost consemnate numai unele aspecte minore.
„S-au dat câteva amenzi minore, doar pentru aspecte care nu mai puteau fi ascunse. Nu s-a făcut un inventar complet al lemnului dispărut, deși am cerut o reconstituire a volumului tăiat. Au tratat totul ca pe o formalitate.”
Metoda „drumurilor forestiere” – un paravan pentru tăieri ilegale
Unul dintre cele mai clare modele descoperite de Dan Turiga este „schema drumurilor forestiere” — o metodă care, sub pretextul construcției sau extinderii unor drumuri de acces, ascunde exploatări masive de lemn valoros.
Turiga explică:
„Se aprobau drumuri noi sau lucrări de întreținere, iar volumul de lemn scos doar de pe traseul drumului depășea ce ar fi fost justificat tehnic. În unele cazuri, drumul nou era paralel cu unul deja existent. Practic, drumurile erau doar un pretext pentru a exploata arbori de calitate.”
Un exemplu concret, povestește el, este zona Telciu, unde am documentat un drum „cu o densitate nefirească de arbori tăiați chiar pe traseu”.
„Volumul rezultat de pe drum era mai mare decât cel de la suprafața de exploatare la care se presupunea că drumul duce. Arborii de pe drum erau toți de calitate superioară. Era limpede că scopul nu era construcția drumului, ci valorificarea lemnului.”
Pe baza măsurătorilor făcute cu imagini satelitare, activiștii au calculat că Parcul Național Munții Rodnei este împânzit de o rețea de drumuri care acoperă circa 5–7% din suprafața parcului și care s-a făcut prin defrișări repetate pentru a se realiza traseul acestor drumuri.
În plus, drumurile au ramificații secundare, drumuri de acces către arborii cei mai valoroși.
„Drumul principal se despărțea în ramificații, fiecare ducând către un grup mic de arbori de valoare.
Se taiau și dispăreau, iar când veneai la fața locului, părea doar un drum vechi de acces. Era o metodă de a fura sub acoperirea legalității.”
În plus, drumurile nu respectă regulamentele pentru că panta lor depășea 35% și erau drumuri între 37% și 40%.
Tăierile „progresive” care devin rase în teren
Turiga povestește că o altă metodă de mascare a tăierilor ilegale este denumirea falsă a tipului de exploatare.
În acte, multe tăieri figurau ca „progresive” – adică menite să regenereze pădurea în etape – dar în realitate, terenul era complet gol.
„În documente scria tăieri progresive, însă pe teren nu rămânea niciun arbore în picioare. Practic, erau tăieri rase mascate. Asta am documentat clar la Someș-Țibleș, unde am comparat imaginile satelitare cu situația din teren.”
În zonele vizitate, inclusiv în Parcul Național Munții Rodnei, legea interzice tăierile rase, cu excepția cazurilor de urgență, precum doborâturile de vânt sau atacurile masive de dăunători.
„Unii arbori erau marcați drept ‘produse accidentale’, adică se pretindea că au fost doborâți de fenomene naturale. În realitate, erau tăiați deliberat. Se foloseau aceste pretexte pentru a scoate lemn bun sub eticheta ‘accidental’, spune inginerul.”
Administrația Parcului: între complicitate și neputință
Dan Turiga a încercat să obțină explicații și de la Administrația Parcului Național Munții Rodnei, dar reacția oficialilor a fost ambiguă.
„Ne-au spus că sunt victime ale lipsei de resurse și ale presiunilor, dar nu au răspuns la întrebările despre drumurile aprobate sau tăierile din zone protejate.
În fond, toate avizele treceau pe la ei. Nu poți fi doar victimă dacă semnezi aprobări”, spune Turiga.
Un exemplu flagrant, spune el, a fost la Telciu, unde s-a aprobat un nou drum forestier, deși exista deja unul funcțional, la doar câteva zeci de metri distanță.
„Era clar că drumul nou nu era necesar. Dar a fost aprobat, iar acolo s-au extras arbori valoroși. Asemenea decizii nu pot fi puse doar pe seama neatenției.”
Investigația care a deschis ochii autorităților
Întrebat dacă crede că actuala anchetă penală a pornit din sesizările făcute de Agent Green, Turiga este prudent:
„Nu pot confirma, pentru că nu am fost informați oficial. Dar zonele coincid, metodele coincid. Cel puțin una dintre locațiile vizate acum de procurori, Plaiurile Heniului, a fost și în investigația noastră. E greu să crezi că e doar o întâmplare.”
El adaugă că, după publicarea investigației, echipa sa a continuat să monitorizeze zona și a constatat că activitatea suspectă a continuat chiar și în 2024.
„Părea că oamenii s-au oprit o vreme, apoi au reluat-o mai discret. Probabil s-au simțit protejați. E posibil ca Parchetul să fi adunat probe tocmai în perioada asta.”
Tăierile din Plaiurile Heniului – locul unde s-au rupt sigiliile naturii
Una dintre zonele-cheie este Plaiurile Heniului, aproape de celebrul Muzeu al Rădăcinilor, unde echipa Agent Green a descoperit în 2023 dovezi clare de exploatare ilegală.
„Acolo am găsit arbori tăiați ilegal și transportați cu avize care indicau o altă locație – practic, se ‘mutau’ pe hârtie.
Camioanele coborau pe un versant, dar actele erau emise pentru versantul opus. Era o metodă de reglaj contabil pentru a masca surplusul de lemn.”
Turiga adaugă că firmele implicate erau conectate între ele, folosind aceeași rețea de transportatori și aceiași pădurari.
„Nu era vorba de greșeli izolate. Era un sistem. Unii arbori figurau ca tăiați în parcele de rezervă. Dar, în realitate, proveneau din zone cu regim de protecție strictă. Era o acoperire perfectă pe hârtie.”
Reacția întârziată a statului: o confirmare tardivă a investigațiilor civice
Ancheta penală deschisă acum pare să confirme, indirect, concluziile raportului Agent Green din 2023.
„Noi nu am făcut o plângere penală propriu-zisă, doar o sesizare către Garda Forestieră. Probabil că Parchetul a pornit pe urma datelor din acele sesizări. E bine că s-a ajuns aici, chiar dacă a durat doi ani”, spune Turiga.
El subliniază că acest caz arată cât de importantă este munca independentă de monitorizare:
„Instituțiile statului reacționează abia când există presiune publică și dovezi adunate de ONG-uri sau jurnaliști. Fără investigațiile civice, multe din aceste cazuri ar fi fost îngropate în hârtii.”
Cazurile similare din alte județe: un fenomen național
Turiga atrage atenția că metode similare au fost descoperite și în alte zone ale țării.
„Am documentat și în Făgăraș, în zona Dumbricioara, tăieri ‘accidentale’ care nu aveau nimic accidental. Arborii uscați erau lăsați pe loc, iar cei sănătoși erau tăiați. În acte, apăreau invers.”
El consideră că fenomenul este sistemic, iar anchetele izolate nu vor opri dezastrul fără o reformă a controlului silvic și a modului de acordare a avizelor.
Ce urmează
Deocamdată, ancheta este în desfășurare. Procurorii au ridicat documente, calculatoare și dispozitive de marcat, iar audierile vor continua.
Toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței.
Dar dincolo de dosare și comunicate, rămâne realitatea din teren: pante golașe acolo unde ar fi trebuit să fie păduri seculare, drumuri forestiere care duc nicăieri și transporturi care pleacă noaptea, cu avize „ajustate”.
Peste toate astea, sunt instituții de control gen Garda Forestieră care, la sesizarea unor situații grave, nu își asumă mereu răspunderea să constate ceea ce este evident – se fură ca în codru.
Date-cheie din ancheta „Jupiter 4”
- 16 percheziții în județele Bistrița-Năsăud și Maramureș
- 13 mandate de aducere
- Prejudicii estimate la peste 1 milion de lei
- Zone afectate: Parcul Național Munții Rodnei și Parcul Natural Munții Maramureșului
- Infracțiuni investigate: tăieri fără drept, furt de arbori, fals informatic, uz de fals, omisiunea sesizării
Presiuni justificate
Investigația Agent Green, coroborată cu ancheta Parchetului General, arată cum munca independentă a societății civile poate deschide uși pe care autoritățile le-au ținut închise ani de zile.
Cazul „Jupiter 4” nu este doar despre furt de lemn. Este despre corupție, complicități instituționale și nepăsare – o combinație care a transformat unele dintre cele mai frumoase păduri ale României în terenuri sterile.
De menționat că la Garda Forestieră Cluj, care are în responsabilitate inclusiv județele Bistrița-Năsăud și Maramureș, se află de peste 20 de ani la conducere același inspector Istrate Ștețco, originar din Bistrița.
Dar este și o dovadă că, atunci când faptele sunt documentate, iar presiunea publică persistă, adevărul poate răzbate chiar și prin lemnul tăiat.
