Situat intre trei trei mari orase suedeze – Stockholm, in N-E, Gotteborg, in S-V, si Malmo, in S – Linkoping reprezinta o poveste de succes a politicii de independenta energetica a Suediei. Trei centrale de co-generare, cu o putere intalata de 60 MW electrici si 180 MW termici, asigura energia pentru 90% din reteaua de termificare, prin arderea a 700.000 de tone de deseuri municipale pe an.
Investitiile in cele trei centrale au fost asigurate de municipalitatea Linkoping care detine, prin Tekniska Verken Group, 100% din capitalul companiei Usitall, specializata in constructia si operarea de centrale de productiei a energiei electrice si termice pe baza de deseuri.
Cu o cifra de afaceri de 800 de milioane de euro, in 2011, Tekniska Verken Group este cea mai mare companie din Suedia detinuta de o municipalitate si al patrule furnizor de energie din Suedia.
Profitul net pe 2011 s-a ridicat la 60 de milioane de euro, municipalitatii revenindu-i 25 de milioane. O parte din acesti bani fiind investiti in scoli sau infrastructura.
"Avem o experienta indelungata in transformarea deseurilor in energie. Prima centrala, de fapt un incinerator, a fost construit in 1958, insa din cauza lipsei oricarei forme de purificare a gazelor rezultate in urma arderii poluarea era in exces. Abia in 1964 a fost construita o centrala de co-generare, care functioneaza si astazi, dupa mai multe procese de modernizare", a spus Mattias Philipsson, CEO Usitall.
Potrivit acestuia, criza de petrolului din anii 70 a fost decisiva pentru politicienii suedezi pentru a gandi o strategie pe termen lung pentru a scapa de dependenta de combustibilii fosili. Astfel, in 1982 a fost construita cea de-a doua centrala de co-generare.
"In 2005 a devenit operationala cea de-a treia centrala, care a necesitat o investitie de 200 milioane de euro. Noua capacitate de productie proceseaza anual 200.000 de tone de deseuri din 30 de municipalitati, inclusiv din Norvegia. De altfel, pentru a asigura fluxul de ardere importam deseuri din Italia si Marea Britanie", a continuat Philipsson.
Pe langa producerea de energie si caldura, centrala trebuie sa purifice atat gazele rezultate in urma arderii cat si apa implicata in procesul de productie. "La un astfel de proiect intreg sistemul de purificare atat a apei si aerului reprezinta pana la 40% din valoare investitiei", a mai spus reprezentantul companiei.
O noua centrala operationala din 2015
O centrala de ultima generatie va fi construita de Usitall in Linkoping. Aceasta va avea o capacitate de 80 MW termici si va procesa anuala aproximativ 150.000 de tone de deseuri municipale care altfel ar ajunge in gropile de gunoi. Centrala va deveni operationala in 2016.
"Estimam o investitie de 150 de milioane de euro. Acesta este un proiect brown field. Reteaua de distribuite este deja construita. Acesta este un avantaj, deoarece in Suedia fiecare orasel are o astfel de retea de termificare inlesnind construirea de astfel de capacitati. De alfel, intentia noastra este sa investim intr-un proiect identic si in Romania, insa inca suntem in faza de discutii cu oficialitatile", a mai spus Mattias Philipsson.
De altfel, Usitall tatoneaza piata romanesca de mai multi ani fiind interesata sa construiasca astfel de proiecte in mai multe orase. In luna iulie 2012, compania a anuntat ca ar putea lua in toamna decizia de a investi intre 200 si 400 milioane euro in Romania pentru realizarea a doua unitati in Bucuresti si Galati.
De asemenea, Usitall a anuntat in 2008 ca vrea sa investeasca 100 milioane euro in constructia unei centrale de productie a energiei termice in Tulcea, care urma sa utilizeze drept combustibil deseurile. Compania a renuntat la idee in 2009, deoarece reteaua de distributie a energiei termice din Tulcea era prea mica si astfel investitia nu se mai justifica. Alte orase in care Usitall este interesata sa investeasca sunt Oradea si Timisoara.
Unul dintre cele mai importante argumente pentru investitia in productia energiei termice pe baza de deseuri in Romania este reprezentat de certificatele verzi, precum si de bonusul acordat pentru co-generarea de inaltă eficienta. De asemenea, Usitall asteapta de la Guvern o decizie privind gropile de gunoi. Romania trebuie sa inchidă gropile de gunoi neconforme normelor de mediu si sa amenajeze altele noi, in caz contrar riscand sanctiuni financiare.
Suedia transforma 50% din deseuri in energie
In Suedia sunt aproximativ 30 de centrale de co-generare care asigura 20% din necesarul de energie, si doar 10 dintre aceste facilitati sunt detinute de firme private. Centralele sunt extrem de eficiente avand un randamente de peste 90%.
De altfel, potrivit reprezentanului Usitall, Mattias Philipsson, 4 tone de deseuri echivaleaza cu 1 tona de petrol sau cu 1,6 tone de carbune. "Este o problema de mentalitate. Peste tot deseurile sunt privite ca o problema, insa noi le vedem ca pe un bun care trebuie folosit", a spus Philipsson.
Astfel, rata de transformare a deseurilor in energie a ajuns la 50% in Suedia, in timp ce 49% dintre acestea sunt reciclate si doar 1% sunt duse la gropile de gunoi. "Este vorba de caramizi, alte materiale de constructii inerte care nu le mai putem refolosi", a mai declarat CEO-ul Usitall.
In comparatie, Romania depune la gropile de gunoi 99% din deseuri si recicleaza 1%.
"Este vorba de schimbarea mentalitatilor. Cetatenii nostri au fost incurajati sa depuna deseurile la punctele de colectare. Daca nu il duc la centrele de reciclare atunci trebuie sa suporte costurile de ridicare care nu sunt deloc mici. Este un proiect pe termen lung in care trebuie implicata tanara generatie", a mai declarat reprezentantul Usitall.
Corespondenta din Suedia, Cosmin Zaharia
Citeste si:
Eco-Rom: Romania recicleaza mai mult decat sustine Comisia Europeana
