Trei asociatii colective pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice au trimis o scrisoare deschisa Ministerului Mediului si altor autoritati competente, solicitand interzicerea campaniilor de buy-back din magazinele de electrocasnice.
Prin acest tip de campanie, aparut in cursul anului 2008 si finantat de unele organizatii colective, cumparatorii primesc un voucher de discount la cumpararea unui aparat nou de o anumita marca, in cazul in care predau un aparat electric sau electronic uzat.
“Desi, la prima vedere, aceasta initiațiva stimuleaza predarea echipamentelor electrice, efectele sale sunt daunatoare pe termen mediu si lung si pot duce chiar la stoparea colectarii de deseuri”, se arata in scrisoarea deschisa semnata de Asociatiile CCR, Ecotic si Recolamp, care a ajuns inclusiv la Ministerul Economiei, Garda de Mediu si Consiliul Concurentei.
“Descurajarea crearii punctelor de colectare permanente, imposibilitatea stoparii acestor campanii precum si deturnarea de fonduri sunt doar câteva aspecte negative ale acestor campanii” a subliniat presedintele Ecotic, Valentin Negoita.
Aceeasi Marie cu alta palarie
In mai 2009, Ministerul Mediului a emis Adresa nr.3828/NN/18.05.2009 prin care solicita stoparea actiunilor de buy-back, insa unele asociatii continuat aceste actiuni, redenumindu-le “campanii de replacement”. Conform acestei noi etichete, campaniile doresc inlocuirea unui aparat vechi, cu unul nou care se presupune ca are o mai buna eficienta energetica, reducand astfel amprenta de carbon.
“Nu putem si nu dorim sa contestam progresul tehnologic si, asadar, nu contestam faptul ca un echipament nou este posibil sa detina o clasa energetica superioara. Insa reducerea amprentei de carbon nu face parte din destinatiile legale ale sumelor mobilizate pentru gestionarea deseurilor electrice si electronice” a declarat Raul Pop, director general al Recolamp.
“Asociatia CCR, Asociatia Ecotic si Asociatia Recolamp exprima dreptul legitim de-a solicita asigurarea respectarii prevederilor legale in vigoare si se adreseaza autoritatilor prin aceasta scrisoare deschisa, in speranta unei solutionari cat mai rapide”, mai arata documentul.
Scrisoarea enumera si principalele efecte nocive ale acestui tip de campanie:
1. Dependenta – Daca populatia afla ca deseurile detinute se pot “vinde” contra unei valori (fie ea discount, voucher etc.), ei nu vor mai prelua gratuity aceste deseuri, preferand sa le depoziteze in conditii neconforme (curti, pivnite, garaje, mediul rural), in vederea “vanzarii” lor ulterioare.
2. Explozia consturilor managementului DEEE. Deseurile astfel colectate genereaza costuri mult mai ridicate, trebuind sa acopere si cheltuielile aferente discount-ului oferit, pe langa cheltuielile normale de publicitate, colectare, transport, tratare si reciclare.
3. Deturnarea de fonduri. Prin cofinantarea achizitiei unui echipament nou, organizatia colectiva decapitalizaza sistemul de getionare a deseurilor, in favoarea promovarii vanzarilor unui brand favorit.
4. Imposibilitatea stoparii. Dupa co-finantarea unui anumit brand commercial, organizatia colectiva nu poate refuza cererile din partea altor participant detinatori de branduri, fiind obligate de lege sa-I trateze nediscriminatoriu.
5. Subminarea industriei de reciclare. Fluxurile de deseuri sunt discontinue si direct dependente de derularea acestor campanii, asfel incat predictibilitatea lor este foarte redusa. Acest fapt genereaza intreruperi ale activitatii reciclatorilor.
6. Descurajarea crearii punctelor de colectare permanenta
7. Avantaje comerciale necuvenite, atat pentru unii producatori, cat si pentru organizatiile colective care finanteaza aceste campanii.