Acordul comercial UE–Mercosur a primit în această săptămână undă verde la nivel european. Însă în România declanșează un nou conflict politic și o reacție dură din zona agroalimentară. Sindalimenta, federație sindicală din industria alimentară, susține că votul României ar fi fost dat „împotriva propriilor fermieri” și cere publicarea analizelor de impact și a discuțiilor interne din Guvern.
Acordul UE–Mercosur — negociat de peste două decenii și considerat unul dintre cele mai ambițioase parteneriate comerciale ale Uniunii Europene — a fost aprobat în Consiliul UE pentru semnare. Urmează să intre pe traseul final al ratificării, inclusiv prin votul Parlamentului European.
În România, însă, subiectul a explodat politic: sindicate și asociații din agricultură avertizează că liberalizarea importurilor ar putea pune presiune suplimentară pe producția locală, într-un moment în care fermele se confruntă deja cu creșterea costurilor și volatilitatea prețurilor.
„Guvernul României, împotriva propriilor fermieri” – acuzațiile Sindalimenta
Într-un comunicat transmis public și semnat de Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta, organizația afirmă că Acordul UE–Mercosur a fost susținut de România „în dauna agriculturii românești” și că autoritățile au ignorat apelurile fermierilor care cereau respingerea tratatului în forma actuală.
Sindalimenta susține că aprobarea acordului vine într-un context economic deja tensionat pentru ferme:
-
costuri de producție în creștere;
-
prețuri la cereale stagnante;
-
„decapitalizare agresivă”;
-
executări silite și ferme la limită.
În acest context, federația consideră că deschiderea pieței spre produse agroalimentare mai ieftine din America Latină va accelera falimentele și disponibilizările, inclusiv în industria alimentară.
Ce spune ministrul Agriculturii: prețuri mai mici cu 40–50% în Mercosur
În comunicat, Sindalimenta îl vizează și pe ministrul Agriculturii Florin Barbu, despre care afirmă că ar fi reacționat public abia după ce acordul a fost aprobat.
Organizația invocă declarațiile lui Florin Barbu potrivit cărora produsele din zona Mercosur ar avea prețuri cu 40 – 50% mai mici decât cele din România pe segmente precum:
-
carne de pui,
-
carne de vită,
-
carne de oaie.
Sindalimenta consideră că lipsa unei analize publice prealabile și a unei poziții ferme în Guvern ridică semne de întrebare privind modul în care a fost luată decizia.
Dispută politică: USR, PSD și acuzații de „trădare”
Pe fondul controversei, schimbul de acuzații dintre partidele din coaliție s-a amplificat.
În spațiul public, apar acuzații că votul României ar fi fost influențat de miniștrii:
-
Oana Țoiu (Afacerile Externe),
-
Radu Miruță (Economie).
Sindalimenta afirmă că aceștia ar fi „decis soarta agriculturii românești”, iar reacțiile politice au escaladat rapid inclusiv în Parlament.
De cealaltă parte, USR susține că acordul ar aduce beneficii economice și că poziția critică a PSD este contradictorie cu voturi anterioare.
Președintele Nicușor Dan: „oportunități mai mari decât riscuri”
Un punct important în comunicatul Sindalimenta îl reprezintă poziția Președinției.
Într-o declarație preluată de presa națională, președintele Nicușor Dan a afirmat că România a votat în favoarea acordului și că au existat negocieri pentru elemente de protejare, menționând că a fost implicat activ în proces.
Sindalimenta critică însă lipsa detaliilor și cere public clarificări despre:
-
ce garanții a obținut România,
-
ce măsuri de protecție vor exista pentru producătorii locali,
-
ce analize au fundamentat poziția oficială.
Ce urmează: acordul nu intră în vigoare imediat
Deși Consiliul UE a dat undă verde semnării acordului, procesul nu este închis: este necesar și votul Parlamentului European pentru ca acordul să fie încheiat formal.
La nivel european, tratatul provoacă deja proteste și opoziție politică în mai multe state, în special în Franța, unde fermierii au reacționat puternic.
Acordul UE–Mercosur devine una dintre cele mai sensibile teme pentru România la început de 2026: între promisiunile de deschidere economică și teama de presiune pe agricultura internă, conflictul se mută rapid din zona tehnică în cea politică — iar fermierii și industria alimentară cer transparență totală asupra deciziei de vot.
