România face un pas concret către o gestionare mai eficientă a conflictelor dintre oameni și ursul brun, printr-un program național de prevenție relansat de Ministerul Mediului. Prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a fost aprobată o finanțare de 24 de milioane de lei pentru instalarea a 1.635 de sisteme de garduri electrice în localitățile unde incidentele cu ursul brun sunt frecvente.
Programul, lansat inițial în 2023, a fost blocat timp de peste doi ani, iar actuala conducere a Ministerului Mediului anunță deblocarea și implementarea lui efectivă.
Ministra mediului: „Livrăm promisiunile făcute”
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că reluarea acestui program reprezintă respectarea unui angajament asumat public:
„Am promis un pachet de măsuri echilibrate pentru gestionarea conflictelor om–urs. Livrăm promisiunile făcute. Prevenția funcționează. Și protejează vieți – ale oamenilor și ale animalelor.”
Potrivit ministrului, finanțarea aprobată prin AFM vizează comunitățile cele mai expuse la incidente, unde pagubele produse de urși au devenit recurente.
Ce presupune programul de garduri electrice
Măsura prevede instalarea de sisteme de garduri electrice pentru:
- gospodării din zonele rurale;
- stupine și exploatații agricole;
- alte obiective vulnerabile aflate în proximitatea habitatelor ursului brun.
Aceste sisteme au rolul de a descuraja accesul urșilor în zonele locuite, fără a le provoca răni și fără a le modifica comportamentul natural.
„Gardurile electrice sunt un instrument de prevenție care reduce semnificativ riscul de atacuri și pagube, fără a afecta animalele”, a subliniat Diana Buzoianu.
Date științifice: prevenția reduce conflictele
Ministerul Mediului arată că măsura este susținută de date științifice recente. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS), gardurile electrice s-au dovedit eficiente în zonele unde au fost corect instalate și întreținute.
„Datele din teren arată clar: acolo unde prevenim, conflictele scad. Asta înseamnă mai multă siguranță pentru oameni și mai mult respect pentru natură”, a declarat ministra Mediului.
Autoritățile precizează că această abordare este utilizată și în alte state europene cu populații mari de carnivore.
De la reacție la prevenție: schimbare de paradigmă
Programul de garduri electrice completează Planul național de acțiune pentru conservarea ursului brun și marchează o schimbare de strategie în politicile publice de mediu.
„Este o schimbare de paradigmă: de la reacție la prevenție, de la improvizație la politici publice bazate pe știință”, a explicat Diana Buzoianu.
În locul intervențiilor punctuale după producerea incidentelor, autoritățile mizează pe măsuri care să reducă din start riscurile.
Controverse și reacții din spațiul public
Programul nu este lipsit de critici. În spațiul public au apărut voci care susțin că investiția nu rezolvă problema de fond și că gestionarea populației de urs brun ar trebui să includă și alte instrumente.
Reprezentanții Ministerului Mediului răspund că gardurile electrice nu sunt o soluție unică, ci parte dintr-un pachet mai larg de măsuri, care include monitorizarea populației, intervenții punctuale și politici de conservare.
Finanțarea de 24 de milioane de lei pentru instalarea gardurilor electrice reprezintă una dintre cele mai ample investiții recente în prevenirea conflictelor om–urs. Autoritățile susțin că măsura protejează simultan comunitățile locale și o specie emblematică pentru fauna României.
„Continuăm. Cu date, cu soluții și cu respect pentru oameni și pentru biodiversitate”,
a transmis ministra Mediului.
