Transformările pregătite pentru Directiva CSRD și pachetul Omnibus schimbă raportarea de sustenabilitate în Europa. La conferința Green Report – „CSRD și Omnibus. De la conformitate la strategie”, experții au explicat cum evoluează negocierile europene, ce presiuni cresc pentru companii și de ce riscurile climatice devin centrale în deciziile de business din România.
Procesul de actualizare a Directivei CSRD intră într-o etapă importantă odată cu avansarea pachetului Omnibus.
Sunt propuse:
- modificări privind pragurile de clasificare a companiilor,
- simplificarea raportării pentru anumite categorii de firme
- și ajustarea calendarului de aplicare.
Pe 13 noiembrie, Parlamentul European a adoptat o poziție asupra acestor propuneri. Forma finală va fi stabilită în negocierile dintre Parlament, Consiliu și Comisie.
În acest context, EFRAG – organismul european care elaborează standardele de raportare de sustenabilitate pentru Uniunea Europeană, pregătește lansarea, pe 4 decembrie, a versiunilor simplificate ale standardelor ESRS (European Sustainability Reporting Standards), destinate companiilor mici și mijlocii listate și celor care aleg raportarea voluntară.
Aceste standarde vor intra în consultare publică înainte de aprobare.
În cadrul conferinței Green Report, Cristina Bălan, inginer de mediu la CO2 Later, a explicat că pachetul Omnibus este structurat în mai multe componente și că, în februarie, ar putea apărea un nou set de modificări propuse de Comisia Europeană.
Modul în care vor fi stabilite noile praguri va influența direct câte companii rămân în sfera obligațiilor CSRD, deoarece redefinirea dimensiunii „companiilor mari” poate exclude sau include noi entități din raportarea obligatorie.
Această perioadă de tranziție creează presiune asupra companiilor, care trebuie să se pregătească pentru schimbări succesive și cerințe din ce în ce mai complexe.
„Se schimbă toată legislația europeană”: unde se află negocierile privind CSRD și Omnibus
Cristina Bălan, cofondatoare CO2Later, a explicat stadiul legislativ al pachetului Omnibus și efectele sale.
„Am trecut de votul din Parlamentul European din 13 noiembrie, care este o etapă din parcursul legislativ.”
Urmează negocierile trilog, care vor decide forma finală a modificărilor.
„În contextul procedurii legislative ordinare a Uniunii Europene, un trilog este o negociere interinstituțională informală care reunește reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene. Scopul trilogului este de a ajunge la un acord provizoriu asupra unei propuneri legislative care să fie acceptabilă atât pentru Parlament, cât și pentru Consiliu, care sunt colegiuitorii. Acest acord provizoriu trebuie să fie apoi adoptat prin procedurile formale ale fiecăreia dintre aceste instituții”, potrivit definiției oficiale.
Un punct esențial este definirea pragurilor de raportare.
„Astăzi se decide pe limite, dacă vom rămâne la 1000 de angajați sau vom trece la 1.750.”
Această schimbare ar putea modifica numărul companiilor obligate să raporteze în România.
EFRAG va publica, pe 4 decembrie, standardele simplificate pentru IMM-uri.
„Vor anunța varianta mai light, care va intra în consultare și apoi în procesul de aprobare.”
Bălan a arătat că schimbările vin în valuri.
„Posibil în februarie vom avea un alt set de pachete pe Omnibusuri, pentru că sunt șase în total. Pe scurt, se schimbă toată legislația europeană. Tot!”
Aceasta a subliniat că firmele trebuie să se pregătească pentru o perioadă lungă de ajustări.
„Va trebui să reacționăm la modificări succesive, iar companiile trebuie să fie atente la fiecare etapă.”
ESG versus sustenabilitate: conflictul care a încetinit pregătirea companiilor
La întrebarea moderatoarei Raluca Fișer, Președinta Asociației Green Revolution, despre impactul asupra profesioniștilor, Bălan a vorbit despre un blocaj conceptual.
„Am ajuns în momentul în care vedem rezultatele conflictului între ESG și sustenabilitate.”
Bălan a explicat că sensul sustenabilității a fost deviat de diverse curente sau interpretări.
„Sustenabilitatea a fost deviată de la traseul său de diferite curente.”
În același timp, realitatea climatică devine imposibil de ignorat.„Vremea s-a încăpățânat să ne arate că drumul este acesta, nu e altul.” Riscurile climatice sunt deja vizibile.
„Dacă firmele nu se pregătesc pentru riscurile climatice, pierderile financiare și de vieți vor fi din ce în ce mai mari.”
Pentru Bălan, discuția depășește legislația.
„Nu mai e vorba de legislație sau de cum denumim un curent sau altul. Este vorba de viața noastră.”
Raportarea nu este documentul final: companiile trebuie să modeleze riscuri
Pornind de la întrebarea „Cum traducem această nevoie dincolo de un deziderat?”, Roxana Suciu, Director Energie, Sustainabilitate și Schimbări Climatice la KPMG, a explicat că raportarea este doar o componentă a unui proces mai amplu.
„Trebuie să ieșim din paradigma asta cu raportul. Raportul este o mică bucățică.”
Aceasta a adus în discuție concluziile recente de la COP.
„Raportul Agenției Internaționale a Energiei ne arată că nu suntem pe calea cea bună pentru atingerea țintei de 1,5 grade.”
Suciu a spus că există două scenarii globale. „Primul scenariu este cel în care efectele se vor simți exagerat în câțiva ani.”
Al doilea este un scenariu neordonat. „Vedem scenariul în care lucrurile se vor întâmpla dezordonat. Acea tranziție energetică dezordonată vine cu presiuni din piață, reglementare și lanțuri de aprovizionare.”
Aceasta a insistat asupra cerințelor ESRS 1: „Trebuie să avem un scenariu de tranziție, așa cum spune ESRS 1.”
Tot ESRS 1 și Taxonomia cer studiul riscurilor climatice. „Aceste studii fac modelul nostru de afaceri mai rezilient, nu sunt doar cerințe de reglementare.”
Provocarea este, însă, operațională. „Trebuie să înțelegem ce date trebuie să adunăm, care este granularitatea și de ce sunt ele importante.”
Cum își adaptează companiile operațiunile la riscurile climatice
La întrebarea despre analiza datelor, Oana Niculae, Coordonator Sustenabilitate la Aquila, a explicat că firma a început raportarea voluntară imediat după listarea la Bursa de Valori.
„Pentru noi raportul nu este un cartof fierbinte.”
Aquila s-a listat în 2021 și a ales să raporteze conform GRI (Global Reporting Initiative | Inițiativa de raportare globală), încă dinainte de obligativitate.
Niculae a spus că volumul operațional a plasat compania în primul val de raportare CSRD. „Dimensiunea companiei a făcut ca să fim în mod obligatoriu în primul val.”
Aquila a început deja un studiu de risc climatic pentru a evalua impactul asupra riscurilor fizice asupra activităților. „Vrem să vedem mai bine cum riscurile fizice ne afectează activitatea operațională.”
Aceasta a dat exemple concrete despre adaptări. „Camioanele noastre sunt programate la încărcare în depozite, în perioada verii, la ore foarte matinale.” Această măsură reduce consumul de carburant, în special în transportul frigorific, și scade amprenta de carbon.
„Acțiunile pe care le facem vin și dintr-un business responsabil.” Adaptările sunt integrate în strategia de reziliență a companiei.
Costuri, incertitudine și maturizare organizațională: Perspectiva Roca Investment
Întrebat despre echilibrul dintre costuri și responsabilitate, Alex Airinei, Investment Manager la Roca Investment, a vorbit deschis despre dimensiunea investițiilor.
„Avem aproape jumătate de milion de euro pe consultanță pentru sustenabilitate. Nu știu dacă e mult sau puțin.”
Holdingul operează cinci companii din sectorul materialelor de construcții. „Nu suntem sustenabili. Consumăm mai mult decât producem.”
Airinei a spus că firma își ajustează obiectivele în funcție de o piață care scade cu 25%.
Legislația schimbătoare adaugă presiune. „Nu ajută cauza noastră faptul că se schimbă tot în legislația europeană.”
Totuși, compania a decis să meargă înainte. „Dacă ne aliniem, foarte bine. Dacă nu, cineva o să ne amendeze. Dar nu mai putem să tot scriem că nu știm.”
Tranziția în companii: strategie, oameni, învățare și reziliență
La întrebarea „Dacă ai un euro de investit, unde îl investești?”, Magdalena Caramilea, Autonom Group, a explicat că investițiile sunt interdependente.
„În 2020 am început să punem pe hârtie o strategie de sustenabilitate.” Analiza a arătat că impactul major este legat de serviciile de mobilitate și de obiectivele europene ambițioase.
Caramilea a spus că incertitudinea poate fi gestionată doar cu obiective clare. „Ai nevoie să stabilești o direcție și pe urmă te adaptezi pe parcurs.”
Investițiile în oameni, procese și strategie sunt legate. „Lucrurile se leagă. Nu ai cum să le separi.”
Autonom a raportat voluntar ani la rând. „Au fost câțiva ani de raportare voluntară, care ne-au ajutat la învățare și la relația cu investitorii.”
Aceasta a descris șocul trecerii la GRI. „Când ne-am uitat la realitatea GRI am înțeles că era altceva.” Sub ESRS, numărul indicatorilor a crescut și mai mult. „Indicatorii s-au transformat în peste o mie de indicatori de analizat.”
Caramilea a sintetizat lecția principală:
„Este nevoie de răbdare, reziliență și de un efort consolidat. Este o întreagă companie care lucrează ca să aibă sens.”
CITIȚI ȘI:
OMNIASIG își accelerează tranziția spre sustenabilitate: investiții verzi și reducerea emisiilor
Siemens accelerează transparența ecologică: declarațiile de produs devin mai rapide și accesibile
Cum Kaufland România a redus 3.700 tone de CO₂ prin ambalaje reutilizabile
