Majoritatea discuțiilor pe tema risipei alimentare vizează partea finală a lanțului alimentar deoarece zonele acestea sunt cele mai fiscalizate și sunt mai bine controlate a declarat, miercuri, Roxana Suciu, Environmental and Sustainability Manager, KPMG România, în cadrul conferinței “Risipa alimentară și criza de alimente”, organizată de Green Report.
„Zonele acestea sunt cele mai fiscalizate. Sunt cele mai puternic influențate de raportare. Sunt controlată mai bine. Pe mine mă îngriorează, în Româna, ce se întâmplă înainte de partea aceasta. Dacă aveți curiozitatea să mergeți cu mașina prin țară, în zonele cu agricultură mai dezvoltată, veți vedea, pe marginea drumului producătorii locali. Aceea este o zona, în general, nefiscalizată. Nu știm cât din acea producție ajunge la gunoi”, a spus Roxana Suciu.
În România aproape 50% din cantitatea de alimente este risipită de consumatori, 7% din zona de retail, 37% din industria alimentară, 5% din alimentația publică, 2% din sectorul agricol.
„Într-o căutare Google, cel mai des, apar referiri la sectorul retail și ce anume trebuie să fac cei din sectorul retail ca să reducă risipa alimentară. Practic targetăm cu această lege, potrivit statisticii, doar 7% din risipa alimentară. Ce facem cu restul? Dacă este să dăm crezare cifrelor 50% din risipa vine din partea consumatorului. Ar trebui să avem o discuție, probabil, cu ministerul învățământului despre cum introducem în programa școlară elemente de educație alimentară”, a mai spus Roxana Suciu.
Citește și:
Dorin Cojocaru, APRIL: “Vine criza alimentară? Nu, vine criza portofelelor”
